omonim

См. также в других словарях:

• omonim — OMONÍM, (1) omonime, s.n., (2) omonimi, s.m. 1. s.n. Cuvânt care are aceeaşi formă şi aceeaşi pronunţare cu alt cuvânt sau cu alte cuvinte, de care diferă ca sens şi ca origine. 2. s.m. Persoană care poartă acelaşi nume cu altcineva; tiz. – Din… …   Dicționar Român

• omoním — I. (persoanã) s. m. (sil. mf. om ), pl. omoními II. (cuvânt) s. n., pl. omoníme …   Romanian orthography

• omonim — <yun. homo – eyni və onyma – adlı> dilç. Eyni cür səslənən, lakin mənaca fərqlənən sözlərdən hər biri (məs.: alıcı – müştəri və alıcı – ovçu quş) …   Azərbaycan dilinin izahlı lüğəti

• omonimie — OMONIMÍE, omonimii, s.f. Faptul sau însuşirea de a fi omonim (1); situaţie în care se află două sau mai multe omonime. – Din fr. homonymie. Trimis de oprocopiuc, 03.05.2004. Sursa: DEX 98  omonimíe s. f., art. omonimía, g. d. art. omonimíei; pl …   Dicționar Român

• tiz — TIZ, Ă, tizi, e, s.m. şi f. Persoană care poartă acelaşi nume cu alta, considerată în raport cu aceasta; omonim (2). – Din sl. tizŭ. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  TIZ s. omonim. (Îl cheamă Petre, e tizul meu.) Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

• îns — ÎNS, ÎNSĂ, înşi, înse, pron. 1. (Pronume personal, azi art., precedat de prep. întru , printru ) El, ea, dânsul, dânsa. 2. (Pronume de întărire, de obicei adjectival, astăzi numai la f. pl.) Însuşi. Ele însele. – lat. ipsus, ipsa (= ipse, ipsa).… …   Dicționar Român

• Roman, Romania — Infobox Settlement subdivision type = Country subdivision name = ROU timezone=EET utc offset=+2 timezone DST=EEST utc offset DST=+3 map caption = Location of Roman, Romania | official name=Roman image shield=coa roman ro.jpg subdivision… …   Wikipedia

• Карло Тальявини — Эта статья предлагается к удалению. Пояснение причин и соответствующее обсуждение вы можете найти на странице Википедия:К удалению/18 ноября 2012. Пока процесс обсуждени …   Википедия

• depăra — DEPĂRÁ, dépăr, vb. I. 1. tranz. şi refl. (reg.) A( şi) smulge părul de pe cap (de jale.de desperare etc.); fig. a (se) necăji. 2. (fam.) A (se) părui. [var.: dăpărá vb. I] – lat. depilare …   Dicționar Român

• lamă — LÁMĂ1, lame, s.f. 1. Placă subţire de metal, de material plastic etc., cu diverse întrebuinţări (în aparatura tehnică). ♦ spec. Mică placă dreptunghiulară, subţire şi de obicei cu tăişuri pe ambele laturi lungi, care se montează la un aparat de… …   Dicționar Român

• mină — MÍNĂ1, mine, s.f. 1. Loc subteran cu zăcăminte de substanţe minerale utile; complex de lucrări, de instalaţii în subteran şi la suprafaţă, destinate exploatării, cu ajutorul puţurilor şi galeriilor, a unui zăcământ de substanţe minerale utile;… …   Dicționar Român