oficiala

См. также в других словарях:

• oficiala — sustantivo femenino 1. (masculino oficial ) Mujer que tiene un grado intermedio entre aprendiza y maestra en algunos oficios: oficiala costurera …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

• oficiala — → oficial …   Diccionario panhispánico de dudas

• oficiala — s. f. [Portugal: Trás os Montes] Costureira de modista …   Dicionário da Língua Portuguesa

• oficiala — (De oficial). 1. f. Mujer que se ocupa o trabaja en un oficio. 2. En un oficio manual, operaria que ha terminado el aprendizaje y no es maestra todavía. 3. Empleada que bajo las órdenes de un jefe estudia y prepara el despacho de los negocios de… …   Diccionario de la lengua española

• oficiala — ► sustantivo femenino 1 Mujer que trabaja en un oficio. 2 OFICIOS Y PROFESIONES Mujer que ha terminado el aprendizaje de un oficio manual y no es todavía maestra. 3 OFICIOS Y PROFESIONES Empleada que bajo las órdenes de un jefe estudia y prepara… …   Enciclopedia Universal

• oficiala — o|fi|ci|a|la Mot Pla Nom femení …   Diccionari Català-Català

• buletin — BULETÍN, buletine, s.n. 1. (Urmat de determinări) Scurt comunicat, raport, anunţ sau notă oficială care conţine informaţii de actualitate şi de interes public. ♦ Adeverinţă eliberată de o autoritate pentru a atesta ceva. Buletin de analize… …   Dicționar Român

• oficial — OFICIÁL, Ă, oficiali, e, adj. 1. Care emană de la o autoritate, de la un guvern, de la un stat; care este declarat, stabilit prin lege; care reprezintă o autoritate, un guvern, un stat. Buletinul oficial = periodic în care se publică legile,… …   Dicționar Român

• citaţie — CITÁŢIE, citaţii, s.f. 1. Invitaţie oficială scrisă, prin care o persoană este chemată să se înfăţişeze la o anumită dată înaintea unei instanţe judecătoreşti sau a unei autorităţi; citare; p. ext. (concr.) hârtie oficială care cuprinde această… …   Dicționar Român

• comunicat — COMUNICÁT, comunicate, s.n. Înştiinţare oficială specială, difuzată prin presă, radio etc., asupra unor evenimente importante de actualitate. ♦ Buletin prin care comandamentul suprem al unei armate informează publicul în timp de război asupra… …   Dicționar Român

• oficialitate — OFICIALITÁTE, (1) oficialităţi, s.f. 1. Persoană oficială; (la pl.) autorităţile dintr o ţară, dintr un oraş; reprezentanţii oficiali ai autorităţii. 2. (jur.; în sintagma) Principiul oficialităţii = principiu de bază al dreptului procesual penal …   Dicționar Român