mărime

См. также в других словарях:

• mărime — MĂRÍME, mărimi, s.f. 1. Însuşirea de a fi mare; întindere, dimensiune, cantitate, volum. ♦ Talie, statură. ♦ Proporţie, valoare. ♦ Importanţă, însemnătate, gravitate. ♦ (fiz.) Proprietate comună a unor obiecte, pe baza căreia acestea pot fi… …   Dicționar Român

• mãríme — s. f., g. d. art. mãrímii; pl. mãrími …   Romanian orthography

• submultiplu — SUBMULTÍPLU, submultipli, s.m. (mat.) Mărime care se cuprinde de un număr întreg de ori într o mărime de aceeaşi natură. ♦ Unitate de măsură derivată care reprezintă o asemenea mărime. – Sub1 + multiplu (după fr. sous multiple). Trimis de… …   Dicționar Român

• coeficient — COEFICIÉNT, coeficienţi, s.m. 1. Element constant într o expresie matematică, care multiplică o mărime variabilă. 2. Mărime care indică sau caracterizează o anumită proprietate a unui corp sau a unei substanţe şi care este constantă pentru acel… …   Dicționar Român

• dimensiune — DIMENSIÚNE, dimensiuni, s.f. 1. Mărime (lungime, lăţime sau înălţime) necesară la determinarea întinderii figurilor şi a corpurilor (geometrice). ♢ expr. (fam.) A patra dimensiune = ceva imposibil, ceva neconceput încă de mintea omenească. ♦ spec …   Dicționar Român

• infinit — INFINÍT, Ă, (1, 3) infiniţi, te, adj., s.m., (2) infinituri, s.n. 1. adj. Care nu are margini, limite; nesfârşit2, nemărginit, nemăsurat; p. ext. foarte mare, considerabil. ♢ (Adverbial) Infinit mai valoros decât... 2 s.n. Categorie care exprimă… …   Dicționar Român

• impedanţă — IMPEDÁNŢĂ s.f. Mărime electrică egală cu câtul dintre valoarea efectivă a tensiunii electrice aplicate unui anumit circuit şi valoarea efectivă a intensităţii curentului electric absorbit de circuit. ♦ (fiz.) Mărime egală cu raportul dintre… …   Dicționar Român

• magnitudine — MAGNITÚDINE, magnitudini, s.f. 1. Mărime stelară. 2. Mărime care indică gradul de intensitate al unui cutremur. – Din fr. magnitude, lat. magnitudo, inis. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MAGNITÚDINE s. v. mărime stelară. Trimis de… …   Dicționar Român

• parametru — PARAMÉTRU, parametri, s.m. 1. (mat.) Variabilă independentă a unei funcţii, care se defineşte pe mulţimea numerelor reale sau complexe. 2. Mărime proprie a unui obiect, unui mecanism, unui sistem, unui fenomen etc., care serveşte la… …   Dicționar Român

• raporta — RAPORTÁ, (I, II 1) raportez, (II 2, pers. 3) rapórtă, vb. I. tranz. I. 1. A stabili un raport între două (sau mai multe) noţiuni, a le pune în legătură unele cu altele, a considera ceva în relaţie cu... ♦ refl. A se referi, a face aluzie la ceva …   Dicționar Român

• talie — TÁLIE, talii, s.f. 1. Partea de la mijloc, mai subţire, a corpului omenesc, situată deasupra şoldurilor; mijloc, brâu. ♦ Parte a unei rochii sau a unei haine care îmbracă mijocul; p. ext. corsaj. ♢ loc. adj. şi adv. În talie = îmbrăcat numai în… …   Dicționar Român