-
1 Mita del tambo
Mita, arka. + Hacerla: mit'asiña, arkaña, wiraxucha katuna, utxataña vel mit'asiña. -
2 Acabar la mita
Arka miraqaña. -
3 Concluir con la mita, acabando el tiempo que le cabe
Maraja jakiqana, ajusuña, phutusuña.Vocabulario Spanish-Aymara > Concluir con la mita, acabando el tiempo que le cabe
-
4 Gran comilón
Mita manq'iri vel maxmachu. -
5 Gran parlero
Mita aruni. -
6 Grande andador
Mita vel tutu sariri. -
7 Grande ladrón
Mita vel ancha luntata. -
8 Platos con diferente comida
Mä mita, kimsa mita yuka vel manq'a. + Llevarlos a la mesa: asaña, asaxataniña. + Quitarlos: asaraña, asaxaña, apaqaña. 3 -qi. -
9 Aspero de condición
Waru, t'allami mita jaqi. -
10 Bravo
Waru, tallami, qaqani, jawch'a, qhayqa, qhayqata, jaluta, qhawa ch'ä, ch'äta chuymani, japhlla, mita, uri, wila jurma, ullusä jikhipa, tukulli, luqhi, watisamqa, yaqhat'aqa, t'awra jinq'iri. -
11 Desabrido en palabras
Jaru aruni, mita aruni. -
12 Duro de corazón
Amaru chuymani vel ch'ayu, tarqaqa, tarma ch'unch'u, puti ch'unch'u, q'ullu jinchu, tuji, qala chuymani, jach'a chuyma, jani pakiya, jani phaxtä, jani chiqä, tataña, mita tataki. -
13 Edad
Mara. No sé tu edad. Yurawi marama jani yatitti. + Tener cuarenta años: pusi tunka mara jaqiña. + Ser de la misma edad que otro: jupa mita jaqikankaña vel ña vel jupa wiñayaña. Vide: wi- num. 12. -
14 Enojadizo
Q'apisilla, ch'uwasilla, nasxaru, q'apisinqalla, jayintillani, jiska chuyma, jisk'a yuxch'a, mita jaqi anquyawa, jaluta, t'ukulli q'apisiri. Y todos los participios de aquellos verbos precedentes. -
15 Era, tiempo
Pacha, mita. -
16 Forma, manera
Jamu, mita. -
17 Gran sabio
Tutu amawt'a, 1.: mita. -
18 Hincar, enclavar los ojos o la vista
Ulluch'ukiña, mita vel ancha ulluch'ukiña.Vocabulario Spanish-Aymara > Hincar, enclavar los ojos o la vista
-
19 Intratable
Junkuku, yaxa, yawa, mita, thuji, tallami. -
20 Manjares diversos
Kunamana, taqimana pichupichu, sü sü, mit'a mita manq'anaka. Y así de otras cosas.
- 1
- 2
См. также в других словарях:
mita — mita … Dictionnaire des rimes
Mita — can refer to: Contents 1 People 1.1 Surname 1.2 Other 2 … Wikipedia
Mita — (三田, Mita?) est un district de Minato, Tōkyō, Japon, situé à proximité de la gare d Akabanebashi sur la ligne Toei Ōedo, de la gare de Tamachi sur la ligne Yamanote, et de la gare de Mita sur la Ligne Toei Mita. Mita héberge l université … Wikipédia en Français
mită — MÍTĂ, mite, s.f. Sumă de bani sau obiecte date ori promise unei persoane, cu scopul de a o determina să şi încalce obligaţiile de serviciu sau să le îndeplinească mai conştiincios; şperţ, şpagă1, – Din sl. mito. Trimis de LauraGellner, 09.05.2008 … Dicționar Român
miţă — MÍŢĂ, miţe, s.f. (Mai ales la pl.) Fire din blana unor animale, care au crescut mai lungi, formând un cârlionţ; smoc de păr sau de lână. ♦ Lână tunsă pentru prima oară de pe miei; lână (de calitate inferioară) tunsă de pe capul, coada şi… … Dicționar Român
MITA (US) — MITA stands for the Medicaid Information Technology Architecture . MITA is an initiative of the United States Center for Medicaid State Operations (CMSO) intended to foster integrated business and IT transformation across the Medicaid enterprise… … Wikipedia
Mita — (aus dem Quechua „Arbeitsschicht, Arbeitszeit“, auch „Jahreszeit“, im südlichen Quechua mit a) war zur Inkazeit ein System der Tributleistung durch Arbeit, das später von den Spaniern im Vizekönigreich Peru in verschärfter Form fortgeführt wurde … Deutsch Wikipedia
mita — ● mita nom féminin (mot inca) Travail forcé auquel étaient astreints les Indiens pour les entreprises d intérêt général. (Le mot et l institution furent repris par les conquérants espagnols. La mita fut abolie en 1821.) … Encyclopédie Universelle
mita — mità sf. 1. R144, [K] medinė plūdė, pritaisoma prie tinklo: Mita ant marškos Lex84. 2. R266, MŽ, [K] medinis virbalas tinklui nerti … Dictionary of the Lithuanian Language
MITA — apud Lindanum in Teneraemunda l. 2. c. 2 num. 46. moneta aerea Flandrica, 4. obolo valens … Hofmann J. Lexicon universale
mita — mȉta ž DEFINICIJA pov. prisilni rad indijanskog stanovništva u rudnicima Latinske Amerike (ob. u 16. st.) ETIMOLOGIJA šp … Hrvatski jezični portal