-
21 ablation
ablation ablasjɔ̃]nome femininoablation d'un reinablação de um rimablation d'un glacierablação de um glaciar -
22 aboucher
I.aboucher abuʃe]verbounirajustarencaixarII.conluiar-secombinar-ses'aboucher avec quelqu'uncontactar alguém; entender-se com alguém -
23 aboulie
-
24 aboulique
-
25 aboutir
[abutiʀ]Verbe intransitif dar resultadoaboutir à levar a* * *aboutir abutiʀ]verbo1 (rua, escada) terminar (à, em); ir dar (à, a); desembocar (à, em)(pessoa) chegar (à, a)cette rue aboutit à une placeesta rua vai dar a uma praçaaprès un long travail, j'ai enfin aboutidepois de muito trabalho, acabei por conseguirles pourparlers ont aboutias conversações tiveram êxitol'abcès qui aboutito abcesso que supurouce raisonnement aboutit à une absurditéeste raciocínio conduz a um absurdo -
26 accident
[aksidɑ̃]Nom masculin acidente masculinoaccident de la route acidente de estradaaccident du travail acidente de trabalhoaccident de voiture acidente de carro* * *accident aksidɑ̃]nome masculinoavoir un accidentter um acidentecontratempoacasoc'était par accidentfoi por acasosi par accidentse por acasoavoir un petit accident de santéter um pequeno problema de saúdeataque cardíacoacidente de viaçãoacidentes domésticosacidente de trabalhopor acaso, por casualidade -
27 accouchée
-
28 accouchement
[akũʃmɑ̃]Nom masculin parto masculinoaccouchement sous X parto anônimo, parto de mãe incógnita* * *accouchement akuʃmɑ̃]nome masculino -
29 accoucher
[akũʃe]Verbe intransitif dar à luzaccoucher de jumeaux dar à luz gêmeos* * *accoucher akuʃe]verbo2 figurado, coloquial (obra, ideia) produziraccoucher d'un projetlevar a cabo um projecto com dificuldade -
30 accoucheur
-
31 accoutumance
-
32 accroissement
[akʀwasmɑ̃]Nom masculin aumento masculino* * *accroissement akʀwasmɑ̃]nome masculinocrescimentoaccroissement des richessesaumento das riquezasaccroissement de la populationcrescimento da população -
33 acné
-
34 adénite
-
35 adénoïde
-
36 adhérences
-
37 adipose
-
38 adiposité
-
39 adjuvat
-
40 adoucissant
adoucissant, e[adusisɑ̃, ɑ̃t]Adjectif suavizanteNom masculin amaciante masculino* * *adoucissant adusisɑ̃]nome masculinotécnico amaciadoradjectivosuavizante
См. также в других словарях:
medicină — MEDICÍNĂ, (2) medicini, s.f. 1. Ştiinţă care are ca obiect păstrarea şi restabilirea sănătăţii şi care studiază în acest scop procesele fizice, chimice şi biologice ale vieţii, structurile şi funcţiile organismului, cauzele şi mecanismele de… … Dicționar Român
Medicina — Comune Comune di Medicina … Wikipedia
Medicina — Medicina … Deutsch Wikipedia
medicina — sustantivo femenino 1. (no contable) Ciencia que trata de la prevención, diagnóstico y tratamiento de las enfermedades del cuerpo humano. medicina deportiva. medicina preventiva. medicina general Medicina que trata los casos que no necesitan la… … Diccionario Salamanca de la Lengua Española
medicina — medicína ž DEFINICIJA 1. znanost o prevenciji, dijagnosticiranju, tretiranju, zbrinjavanju i liječenju tjelesnih ili duševnih bolesti ili ozljeda [teoretska medicina: anatomija, fiziologija, patofiziologija, farmakologija i dr.; praktična… … Hrvatski jezični portal
medicina — f. med. Ciencia cuya finalidad es conocer, prevenir, tratar, curar o atenuar las enfermedades que afectan al ser humano, así como conservar la salud. Entre las especialidades que la conforman destaca la cirugía, cardiología, traumatología,… … Diccionario médico
medicina — s. f. 1. Ciência de debelar ou atenuar as doenças. 2. Sistema médico. 3. Remédio, mezinha. 4. [Figurado] Remédio moral. 5. medicina forense: o mesmo que medicina legal. 6. medicina judiciária: o mesmo que medicina legal. 7. medicina… … Dicionário da Língua Portuguesa
Medicina — Administration Pays Italie Région … Wikipédia en Français
medicina — (Del lat. medicīna). 1. f. Ciencia y arte de precaver y curar las enfermedades del cuerpo humano. 2. medicamento. medicina intensiva. f. Parte de la medicina referente a la vigilancia y el tratamiento de aquellos enfermos que por su gravedad… … Diccionario de la lengua española
medicina — s.f. [dal lat. medicina, in origine ars medicina, femm. dell agg. medicinus pertinente al medico o al curare ]. 1. a. (farm.) [ogni sostanza o preparato usati a scopo terapeutico: abusare di medicine ] ▶◀ farmaco, medicamento, medicinale.… … Enciclopedia Italiana
medicina — medicinà dkt. Tradi̇̀cinė, liáudies medicinà … Bendrinės lietuvių kalbos žodyno antraštynas