-
1 intolerant
[intoler'an:t (el. -'ang:t)]adj.нетерпимый
См. также в других словарях:
intoleranţă — INTOLERÁNŢĂ, intoleranţe, s.f. 1. Lipsă de toleranţă, de îngăduinţă; neîngăduinţă, netoleranţă. 2. Incapacitate organică de a suporta anumite medicamente. – Din fr. intolérance. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 Intoleranţă ≠… … Dicționar Român
îngădui — ÎNGĂDUÍ, îngắdui, vb. IV. 1. tranz. A da voie, a permite, a admite, a încuviinţa, a tolera ceva; a da cuiva permisiunea, a l lăsa să... ♦ refl. recipr. (pop.) A se învoi, a se înţelege unul cu altul, a trăi în armonie. 2. tranz. şi intranz.… … Dicționar Român