functie

См. также в других словарях:

• funcţie — FÚNCŢIE, funcţii, s.f. (Şi în forma funcţiune) 1. Activitate administrativă pe care o prestează cineva în mod regulat şi organizat într o instituţie, în schimbul unui salariu; serviciu, slujbă, post2. ♦ Grad pe care îl deţine cineva într o… …   Dicționar Român

• fúncţie — I. (mat., mãrime variabilã, rol, ocupaţie) s. f., (sil. func ţi e), art. fúncţia (sil. ţi a), g. d. art. fúncţiei; pl. fúncţii, art. fúncţiile (sil. ţi i ) II. / funcţiúne (chim., cont., gram., fil., med., log.) s. f., g. d. art.… …   Romanian orthography

• de — DE1 conj. I. (Exprimă raporturi de subordonare) 1. (Introduce o propoziţie condiţională) În cazul că, dacă. 2. (Precedat de şi introduce o propoziţie concesivă) Cu toate că, deşi, şi dacă. Obraznicul, şi de i cu obraz, tot fără obraz se poartă. ♦ …   Dicționar Român

• cu — prep. 1. Introduce un atribut sau un nume predicativ; a) indică asocierea: casă cu livadă; b) indică conţinutul: pahar cu bere; c) indică o posesiune sau posesorul: maşinuţă cu motor; d) indică o dependenţă, o legătură: rudă cu mine; e) indică o… …   Dicționar Român

• cum — adv., conj. a. adv. I. (Interogativ). 1. În ce mod? Cum ai făcut de ai venit? ♢ expr. Cum şi în ce chip sau cum şi ce fel = în ce fel. A nu avea (sau a nu şti) cum = a nu avea posibilitate de a... ♦ (Repetat, în propoziţii enunţiative) Într un… …   Dicționar Român

• dar — DAR1 conj., adv. a. conj. I. (Leagă propoziţii sau părţi de propoziţie adversative) 1. (Arată o opoziţie) Cu toate acestea, totuşi. ♢ expr. D apoi (bine) sau dar cum să nu, se spune ca răspuns negativ la o propunere. ♦ Ci. Nu că zic, dar aşa este …   Dicționar Român

• operator — OPERATÓR, OÁRE, operatori, oare s., adj. 1. s.m. şi f. Muncitor calificat care supraveghează funcţionarea unei maşini de lucru, a unui aparat sau care efectuează diverse operaţii cu acestea. ♦ spec. Persoană care mânuieşte aparatul de luat vederi …   Dicționar Român

• ban — BAN1, bani, s.m. 1. Unitate monetară şi monedă egală cu a suta parte dintr un leu; p. restr. monedă măruntă, divizionară a leului. ♢ expr. A nu face (sau a nu plăti) un ban (chior) sau doi bani= a nu valora nimic, a nu avea nici o valoare. 2.… …   Dicționar Român

• funcţional — FUNCŢIONÁL, Ă, funcţionali, e, adj. 1. Care ţine de o funcţie, privitor la o funcţie. ♢ Maladie funcţională = boală care afectează buna funcţionare a unui organ. Analiză funcţională = ramură a matematicii care se ocupă cu studiul diferitelor… …   Dicționar Român

• interimat — INTERIMÁT, interimate, s.n. Situaţia celui care exercită în mod provizoriu o funcţie în locul titularului; perioadă de timp în care cineva exercită această funcţie. – Din fr. intérimat. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  interimát s.… …   Dicționar Român

• mazil — MAZÍL, mazili, s.m. 1. Domn sau înalt demnitar scos din funcţie. 2. Mic boier sau descendent de mic boier (fără funcţie publică). 3. Membru al unui corp de cavalerie format din boierii scoşi din funcţie. 4. Persoană însărcinată cu strângerea… …   Dicționar Român