-
1 ruine
nf.1. xaroba, vayrona; des ruines gallo-romaines gallo-roman xarobalari; pays qui se relève de ses ruines o‘z vayronalaridan tiklanayotgan yurt2. munkillab qolgan odam, sharti ketib parti qolgan odam3. xarobaga, vayronaga aylanish; vayron, xarob bo‘ lish; château en ruine vayronaga aylanayotgan qasr; la maison tombe en ruine uy xarobaga aylanyapti; loc. menacer ruine qulab tushish xavfi bo‘lmoq; ce mur menace ruine bu devorning qulab tushish xavfi bor4. buzilib ketish, inqiroz, yo‘q bo‘lish, chippakka chiqish; c'est la ruine de ses espérances bu uning niyatlarining chippakka chiqishi5. xonavayron bo‘lish, sinish, xarob bo‘lish; être au bord de la ruine xonavayron bo‘ lish arafasida bo‘lmoq. -
2 ruiner
I vt.1. buzmoq, yomonlashtirmoq, ishdan chiqarmoq; ruiner sa santé sog‘lig‘ini buzmoq2. buzib yubormoq; yo‘qqa, chippakka chiqarmoq; cet échec a ruiné tous ses espoirs bu omadsizlik uning hamma niyatlarini yo‘qqa chiqardi3. sindirmoq, xonavayron qilmoq, xarob qilmoq; ruiner un concurrent raqibni sindirmoq; tu veux me ruiner! sen meni xonavayron qilmoqchimisan! ce n'est pas ça qui nous ruinera bu narsa bizni xonavayron qilib yubormaydiII se ruiner vpr. o‘zini o‘zi xonavayron qilmoq, bor-yo‘g‘idan ajralmoq; il s'est ruiné au jeu u o‘yinda bor-yo‘g‘idan ajraldi; se ruiner en cadeaux de noël pulni yangi yil sovg‘asiga sarflab qo‘ymoq. -
3 prodigalité
nf.1. isrofgarchilik, behuda sarflash, sovurib yuborish2. pl. pulni sovurish, pulni bo‘lar-bo‘lmasga sarflash; il s'est ruiné par ses prodigalités pulni bo‘ lar-bo‘lmasga sarflagani uchun, u inqirozga uchradi. -
4 prou
loc.adv. ozmi-ko‘pmi; il est peu ou prou ruiné u ozmiko‘ pmi sindi.
См. также в других словарях:
ruine — [ rɥin ] n. f. • 1180; lat. ruina, de ruere « tomber, s écrouler » I ♦ Une, des ruines. 1 ♦ (Plus cour. au plur.) Débris d un édifice dégradé par l âge ou détruit. ⇒ décombres, éboulement, vestige. Les ruines d une ville, après la guerre. Un… … Encyclopédie Universelle
ruiné — ruine [ rɥin ] n. f. • 1180; lat. ruina, de ruere « tomber, s écrouler » I ♦ Une, des ruines. 1 ♦ (Plus cour. au plur.) Débris d un édifice dégradé par l âge ou détruit. ⇒ décombres, éboulement, vestige. Les ruines d une ville, après la guerre.… … Encyclopédie Universelle
Ruine Riffenstein — Ruine Rifenstein Entstehungszeit: um 1200 Burgentyp: Höhenburg … Deutsch Wikipedia
Ruine Kastelen — Entstehungszeit: 1252 … Deutsch Wikipedia
Ruine Reussenstein — Ruine Reußenstein Blick aus dem Tal auf die Ruine Reußenstein Entstehungszeit: 1270 … Deutsch Wikipedia
Ruine Dietfurt — im Naturpark Obere Donau Entstehungszeit: um 1095 … Deutsch Wikipedia
Ruine Falkenburg (Detmold) — Mauerreste der Ruine Falkenburg mit Blick nach Osten Entstehungszeit … Deutsch Wikipedia
Ruine Alt-Bodman — Ruine Altbodman Ruine Altbodman Aufnahme aus Süden Alternativname(n): Burg Bodman, Alt Bodman … Deutsch Wikipedia
Ruine Bodman — Ruine Altbodman Ruine Altbodman Aufnahme aus Süden Alternativname(n): Burg Bodman, Alt Bodman … Deutsch Wikipedia
Ruine Dreimühlen — Blick vom Geo Pfad hoch zur Ruine Dreimühlen Alternativname(n) … Deutsch Wikipedia
Ruine Mandelberg — Grundriss Ruine Mandelberg Alternativname(n): Ruine Mantelberg … Deutsch Wikipedia