-
41 estar en la ruina
• be in ruins -
42 estar hecho una ruina
• be a wreck -
43 ir a la ruina
• be on the road to ruin• be on the rocks• be on the skids -
44 irse a la ruina
• go on the racket• go on the same• go to play• go to press -
45 llevar a la ruina
• bring to ruin• lead into a snare• lead into the pitfall• lead to• lead to the door -
46 ser la ruina de
• be the ruin of -
47 abocado a la ruina
• blízký zkáze• předurčený k záhubě• předurčený k zániku -
48 acabar su ruina
• dovršit svou zkázu -
49 amenazar la ruina
• být na spadnutí -
50 amenazar ruina
• být na spadnutí (o budově) -
51 batir en ruina
• prorazit hradby• zničit (pevnost) -
52 buscarse la ruina
• hnát se do záhuby -
53 caer en ruina
• rozpadnout se• rozsypat se• zhroutit se• zřítit se -
54 causar la ruina de u.p.
• přivést koho na mizinu• zruinovat koho -
55 correr a su ruina
• řítit se do záhuby -
56 empujar ạ la familia a la ruina
• přivést rodinu do zkázy• strhnout rodinu do zkázy• uvrhnout rodinu do zkázy -
57 estar en la ruina
• být na dně -
58 está tejiendo su ruina
• sám se žene do zkázy -
59 estáhecho una ruina
• je jak troska (o osobě) -
60 hembra ruina
• nadržená ženská
См. также в других словарях:
ruină — RUÍNĂ, ruine, s.f. 1. (Adesea fig.) Ceea ce a rămas dintr o construcţie veche, dărâmată; dărâmătură. ♢ loc. adj. În ruină (sau ruine) = ruinat, dărăpănat. ♦ fig. Rămăşiţă a trecutului. 2. (Rar) Faptul de a (se) ruina. 3. fig. Pierderea averii sau … Dicționar Român
ruina — RUINÁ, ruinez, vb. I. refl. şi tranz. 1. A (se) preface în ruină, a (se) dărăpăna, a (se) degrada. 2. fig. A şi pierde sau a face pe cineva să şi piardă averea, a sărăci sau a face să sărăcească; a (se) distruge. ♦ A( şi) distruge sănătatea. [pr … Dicționar Român
ruina — sustantivo femenino 1. (no contable) Destrucción o daño muy grande: la ruina de un edificio, la ruina de un puente, la ruina de la salud. 2. (no contable) Pérdida completa o casi completa de bienes y propiedades: Nos vamos a la ruina. La empresa… … Diccionario Salamanca de la Lengua Española
ruina — I {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. ż Ia, CMc. ruinanie {{/stl 8}}{{stl 20}} {{/stl 20}}{{stl 12}}1. {{/stl 12}}{{stl 7}} coś zniszczonego, rozpadającego się, zdewastowanego : {{/stl 7}}{{stl 10}}Mieszkanie zastępcze okazało się ruiną. Tej ruiny nie warto… … Langenscheidt Polski wyjaśnień
Ruina montium — Saltar a navegación, búsqueda Ruina Montium o cortas de minado era un sistema de minería romana basado en la fuerza del agua para derrumbar extensiones amplias de montaña de un solo golpe. Fue muy usado en la zona de Las Médulas, España, cuyo… … Wikipedia Español
ruina — ruìna ž DEFINICIJA 1. (ob. mn) knjiš. razvalina, ruševina 2. pren. onaj koji je propala zdravlja, potpuno oronuo [ruina od čovjeka] ETIMOLOGIJA lat. ≃ ruere: rušiti se … Hrvatski jezični portal
ruina — (Del lat. ruīna, de ruĕre, caer). 1. f. Acción de caer o destruirse algo. 2. Pérdida grande de los bienes de fortuna. 3. Destrozo, perdición, decadencia y caimiento de una persona, familia, comunidad o Estado. 4. Causa de esta caída, decadencia o … Diccionario de la lengua española
Ruina — (lat.), 1) Einsturz; 2) Niederlage; 3) bes. das, was herabgefallen od. eingefallen ist … Pierer's Universal-Lexikon
ruìna — ž 1. {{001f}}〈ob. mn〉 knjiš. razvalina, ruševina 2. {{001f}}pren. onaj koji je propala zdravlja, potpuno oronuo [∼ od čovjeka] ✧ {{001f}}lat … Veliki rječnik hrvatskoga jezika
ruina — ruina, ruinare, ruinoso v. rovina, rovinare, rovinoso … Enciclopedia Italiana
ruína — s. f. 1. Ato ou efeito de ruir. 2. Resto de edifício desmoronado. 3. Dissipação. 4. Perda; destruição. 5. Decadência. 6. Degradação; desmoralização. 7. Causa de males, perda de bens. 8. [Por extensão] Reflexo; vestígio … Dicionário da Língua Portuguesa