elasticitate

См. также в других словарях:

• elasticitate — ELASTICITÁTE s.f. Proprietatea de a fi elastic. – Din fr. élasticité. Trimis de LauraGellner, 10.06.2004. Sursa: DEX 98  ELASTICITÁTE s. v. flexibilitate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  elasticitáte s. f., g. d. art.… …   Dicționar Român

• elasticitáte — s. f., g. d. art. elasticitäţii …   Romanian orthography

• supleţe — SUPLÉŢE s.f. Însuşirea de a fi suplu; mlădiere, flexibilitate, maleabilitate. ♦ spec. Proprietate a unui corp solid de a putea suferi mari deformaţii nepermanente, prin încovoiere ori torsiune, sub acţiunea unor solicitări relativ mici;… …   Dicționar Român

• capron — CAPRÓN s.n. Fibră textilă sintetică, cu rezistenţă şi elasticitate foarte mare, obţinută prin policondensarea caprolactamei. – Din rus. kapron. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98  caprón s. n. (sil. pron) Trimis de siveco, 10.08.2004.… …   Dicționar Român

• complianţă — COMPLIÁNŢĂ s.f. Mărime care indică gradul de elasticitate al unui sistem mecanic. [pr.: pli an ] – Din engl. compliance. Trimis de LauraGellner, 29.07.2004. Sursa: DEX 98  compliánţă s. f. (sil. pli an ), g. d. art. compliánţei Trimis de siveco …   Dicționar Român

• elinvar — ELINVÁR s.n. Aliaj de oţel, crom şi nichel, cu elasticitate constantă la temperatura de lucru, folosit în construcţia unor instrumente de măsură de precizie. – Din el[asticitate] + invar[iabilă]. Trimis de LauraGellner, 12.06.2004. Sursa: DEX 98… …   Dicționar Român

• elastic — ELÁSTIC, Ă, elastici, ce, adj., s.n. I. adj. 1. (Despre unele obiecte) Care are proprietatea de a şi modifica forma şi dimensiunile sub acţiunea unei forţe exterioare şi de a reveni de la sine la forma şi dimensiunile iniţiale după încetarea… …   Dicționar Român

• modul — MODÚL, module, s.n. 1. Unitate de lungime convenţională, folosită în arhitectura clasică pentru determinarea proporţiilor elementelor componente ale unei construcţii, ale unui ordin arhitectonic. 2. (mat.) Valoare absolută a unui număr real (fără …   Dicționar Român

• patent — PATÉNT1, Ă, patenţi, te, adj. (Despre sisteme şi obiecte tehnice) Construit în chip special pentru a prezenta garanţii de soliditate, de bună funcţionare sau pentru a putea fi folosit uşor; care funcţionează perfect. ♢ Cleşte patent (şi… …   Dicționar Român

• tare — TÁRE1 adv. 1. Foarte, mult, extrem. ♢ (Pe lângă adjective sau adverbe, ajută la formarea superlativului). Îţi voi rămânea tare recunoscător (ODOBESCU). 2. Cu forţă, cu intensitate, cu putere. 3. (Pe lângă verbe ca «a vorbi», «a spune», «a cânta»… …   Dicționar Român

• ţeapăn — ŢEÁPĂN, Ă, ţepeni, e, adj. 1. Care este lipsit de elasticitate, care nu se mlădiază; tare, rigid, neclintit, fix. ♦ Înţepenit, anchilozat. ♦ Încremenit, înlemnit, inert; p. ext. lipsit de viaţă, mort. 2. (Despre construcţii, obiecte) Solid2,… …   Dicționar Român