Перевод: с латинского на немецкий

с немецкого на латинский

educator

  • 1 educator

    ēducātor, ōris, m. (1. educo), der Erzieher, a) als Ernährer, Cic. u.a. – b) als Hofmeister, Sen., Tac. u.a.: educator praeceptorque, Tac.

    lateinisch-deutsches > educator

  • 2 educator

    ēducātor, ōris, m. (1. educo), der Erzieher, a) als Ernährer, Cic. u.a. – b) als Hofmeister, Sen., Tac. u.a.: educator praeceptorque, Tac.

    Ausführliches Lateinisch-deutsches Handwörterbuch > educator

  • 3 altor

    altor, ōris, m. (alo), der Ernährer, Pflegevater, Erhalter, omnium rerum seminator et sator et parens, ut ita dicam, atque educator et altor est mundus, Cic.: Iovis altores Curetes fuisse, Sall. fr.: gaudens altore recepto, Ov. – v. Lebl., Agragas alt. equorum, Züchter, Sil.: altores suci, nährende, Nemes.

    lateinisch-deutsches > altor

  • 4 educatrix

    ēducātrīx, trīcis, f. (Femin. zu educator), die Erzieherin, Ernährerin, Tert. ad nat. 2, 9. Corp. inscr. Lat. 6, 18848: v. der Henne (als E. der jungen Pfauen), Col. 8, 11, 14. – übtr., earum (rerum) parens est educatrixque sapientia, Cic. de legg. 1, 62.

    lateinisch-deutsches > educatrix

  • 5 praeceptor

    praeceptor, ōris, m. (praecipio), I) der Vorausnehmer, Paul. Nol. epist. 43, 2. – II) der Vorschreiber, A) = der Gebieter, Gell. 1, 13, 8. – B) = der Unterweiser, Lehrer, praeceptor virtutis, Colum.: educator praeceptorque (Neronis), Tac.: pr. domesticus, Quint.: Aeacidae pr. Chiron, Ov.: pr. philosophiae, Nep.: pr. rhetorīcae, Suet.: eidem erant vivendi praeceptores atque dicendi, Cic.: alqm auctorem et praeceptorem omnium consiliorum totiusque vitae habere, Cic.: cui (adulescenti) in hoc lubrico aetatis non praeceptor modo, sed custos etiam rectorque quaerendus est, Plin. ep.

    lateinisch-deutsches > praeceptor

  • 6 seminator

    sēminātor, ōris, m. (semino), der Säer, I) eig.: omnium rerum, quae naturā administrantur, seminator et sator et parens, ut ita dicam, atque educator et altor est mundus, Cic. de nat. deor. 2, 86. – II) bildl., der Erzeuger, Urheber, qui est versus omnium seminator malorum, dieser Vers enthält alles Unheils Keime, Cic. de nat. deor. 3, 66: tamquam fallaciae seminatores, Lact. 5, 2, 17: inimicus ille seminator, Iulian. bei Augustin. op. imperf. 1, 9.

    lateinisch-deutsches > seminator

  • 7 altor

    altor, ōris, m. (alo), der Ernährer, Pflegevater, Erhalter, omnium rerum seminator et sator et parens, ut ita dicam, atque educator et altor est mundus, Cic.: Iovis altores Curetes fuisse, Sall. fr.: gaudens altore recepto, Ov. – v. Lebl., Agragas alt. equorum, Züchter, Sil.: altores suci, nährende, Nemes.

    Ausführliches Lateinisch-deutsches Handwörterbuch > altor

  • 8 educatrix

    ēducātrīx, trīcis, f. (Femin. zu educator), die Erzieherin, Ernährerin, Tert. ad nat. 2, 9. Corp. inscr. Lat. 6, 18848: v. der Henne (als E. der jungen Pfauen), Col. 8, 11, 14. – übtr., earum (rerum) parens est educatrixque sapientia, Cic. de legg. 1, 62.

    Ausführliches Lateinisch-deutsches Handwörterbuch > educatrix

  • 9 praeceptor

    praeceptor, ōris, m. (praecipio), I) der Vorausnehmer, Paul. Nol. epist. 43, 2. – II) der Vorschreiber, A) = der Gebieter, Gell. 1, 13, 8. – B) = der Unterweiser, Lehrer, praeceptor virtutis, Colum.: educator praeceptorque (Neronis), Tac.: pr. domesticus, Quint.: Aeacidae pr. Chiron, Ov.: pr. philosophiae, Nep.: pr. rhetorīcae, Suet.: eidem erant vivendi praeceptores atque dicendi, Cic.: alqm auctorem et praeceptorem omnium consiliorum totiusque vitae habere, Cic.: cui (adulescenti) in hoc lubrico aetatis non praeceptor modo, sed custos etiam rectorque quaerendus est, Plin. ep.

    Ausführliches Lateinisch-deutsches Handwörterbuch > praeceptor

  • 10 seminator

    sēminātor, ōris, m. (semino), der Säer, I) eig.: omnium rerum, quae naturā administrantur, seminator et sator et parens, ut ita dicam, atque educator et altor est mundus, Cic. de nat. deor. 2, 86. – II) bildl., der Erzeuger, Urheber, qui est versus omnium seminator malorum, dieser Vers enthält alles Unheils Keime, Cic. de nat. deor. 3, 66: tamquam fallaciae seminatores, Lact. 5, 2, 17: inimicus ille seminator, Iulian. bei Augustin. op. imperf. 1, 9.

    Ausführliches Lateinisch-deutsches Handwörterbuch > seminator

См. также в других словарях:

  • educator — EDUCATÓR, OÁRE, educatori, oare, adj., s. 1. adj., s.m. şi f. (Persoană) care educă copiii, tineretul (în şcoli); profesor, învăţător. 2. s.f. Persoană cu o pregătire specială care se ocupă de educaţia copiilor preşcolari (în cămine şi în… …   Dicționar Român

  • educator — 1560s, one who nourishes or rears; 1670s, one who trains or instructs, from L. educator (in classical Latin, a foster father as well as a tutor ), agent noun from pp. stem of educare (see EDUCATE (Cf. educate)). Latin educatrix meant a nurse …   Etymology dictionary

  • Educator — Ed u*ca tor, n. [L.] One who educates; a teacher. [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

  • educator — index pedagogue Burton s Legal Thesaurus. William C. Burton. 2006 …   Law dictionary

  • educator — UK US /ˈedjʊkeɪtər/ noun [C] ► a person who teaches people: »Every society needs scientists, educators, and writers …   Financial and business terms

  • EDUCATOR — in Romanorum vett. minilterio, vide infra Nutrix …   Hofmann J. Lexicon universale

  • educator — [n] teacher coach, dean, department head, educationist, instructor, lecturer, mentor, monitor, professor, schoolteacher, trainer, tutor; concept 350 …   New thesaurus

  • educator — [ej′o͞okāt΄ər, ej′əkāt΄ər] n. [L] 1. a person whose work is to educate others; teacher 2. a specialist in the theories and methods of education …   English World dictionary

  • educator — [[t]e̱ʤʊkeɪtə(r)[/t]] educators 1) N COUNT An educator is a person who educates people. [AM; also BRIT, FORMAL] Syn: teacher 2) N COUNT An educator is someone who is specialized in the theories and methods of education. [mainly AM] (in BRIT, use… …   English dictionary

  • educator — UK [ˈedjʊˌkeɪtə(r)] / US [ˈedʒəˌkeɪtər] noun [countable] Word forms educator : singular educator plural educators mainly American 1) someone who teaches or who is involved in running a school 2) someone who is an expert in education …   English dictionary

  • educator — /ej oo kay teuhr/, n. 1. a person or thing that educates, esp. a teacher, principal, or other person involved in planning or directing education. 2. an educationist. [1560 70; < L educator, equiv. to educa(re) (see EDUCATE) + tor TOR] * * * …   Universalium

Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»