-
1 conduct
1. verb1) (to lead or guide: We were conducted down a narrow path by the guide; He conducted the tour.) a conduce2) (to carry or allow to flow: Most metals conduct electricity.) a fi conducător/conductor de3) (to direct (an orchestra, choir etc).) a dirija4) (to behave (oneself): He conducted himself well at the reception.) a se comporta5) (to manage or carry on (a business).) a dirija2. noun1) (behaviour: His conduct at school was disgraceful.) conduită2) (the way in which something is managed, done etc: the conduct of the affair.) dirijare•- conduction
- conductor -
2 conduct
(th) conductă // a conduce, a duce, a dirija, a tranzita -
3 dirrect
(th) direct // a dirija; a comanda; a conduce; a îndrepta -
4 manage
-
5 pilot
-
6 regulate
a potrivi; a pune în ordine; a dirija; a norma; (autom) a rela; a ajusta -
7 supervise
(th) a supraveghea, a controla, a inspecta; a dirija, a conduce -
8 direct
[di'rekt] 1. adjective1) (straight; following the quickest and shortest way: Is this the most direct route?) direct2) ((of manner etc) straightforward and honest: a direct answer.) sincer3) (occurring as an immediate result: His dismissal was a direct result of his rudeness to the manager.) direct4) (exact; complete: Her opinions are the direct opposite of his.) exact5) (in an unbroken line of descent from father to son etc: He is a direct descendant of Napoleon.) pe linie directă2. verb1) (to point, aim or turn in a particular direction: He directed my attention towards the notice.) a îndrepta2) (to show the way to: She directed him to the station.) a îndruma3) (to order or instruct: We will do as you direct.) a ordona4) (to control or organize: A policeman was directing the traffic; to direct a film.) a dirija; a regiza (un film)•- directional
- directive
- directly
- directness
- director
- directory -
9 home in on
(to move towards (a target etc): The missile is designed to home in on aircraft.) a se dirija automat către -
10 route
-
11 supervise
(to direct, control or be in charge of (work, workers etc): She supervises the typists.) a dirija, a supraveghea, a superviza- supervisor -
12 train
I [trein] noun1) (a railway engine with its carriages and/or trucks: I caught the train to London.) tren2) (a part of a long dress or robe that trails behind the wearer: The bride wore a dress with a train.) trenă3) (a connected series: Then began a train of events which ended in disaster.) serie4) (a line of animals carrying people or baggage: a mule train; a baggage train.) şirII [trein] verb1) (to prepare, be prepared, or prepare oneself, through instruction, practice, exercise etc, for a sport, job, profession etc: I was trained as a teacher; The race-horse was trained by my uncle.) a (se) antrena; a (se) pregăti2) (to point or aim (a gun, telescope etc) in a particular direction: He trained the gun on/at the soldiers.) a îndrepta (spre)3) (to make (a tree, plant etc) grow in a particular direction.) a dirija (creşterea unei plante)•- trained- trainee
- trainer
- training
См. также в других словарях:
dirija — DIRIJÁ, dirijéz, vb. I. tranz. A conduce, a îndruma o instituţie, o organizaţie, o activitate etc. ♦ spec. A conduce o orchestră, un cor (în calitate de dirijor). – Din fr. diriger. Trimis de LauraGellner, 13.10.2008. Sursa: DEX 98 DIRIJÁ vb. 1 … Dicționar Român
dirijá — vb., ind. prez. 1 sg. dirijéz, 3 sg. şi pl. dirijeázã, 1 pl. dirijäm; conj. prez. 3 sg. şi pl. dirijéze; ger. dirijấnd … Romanian orthography
conduce — CONDÚCE, condúc, vb. III. 1. tranz. A îndruma un grup de oameni, o instituţie. o organizaţie etc., având întreaga răspundere a muncii în domeniul respectiv. ♦ fig. A dirija o discuţie, a supraveghea desfăşurarea unei dezbateri. 2. refl. A se… … Dicționar Român
DIRIGIR — (Del lat. dirigere < regare, regir, gobernar.) ► verbo transitivo/ pronominal 1 Hacer que una cosa vaya hacia un lugar o en una dirección: ■ los canales dirigen el agua hacia la zona de regadío. SE CONJUGA COMO surgir REG. PREPOSICIONAL + a,… … Enciclopedia Universal
dirigui — DIRIGUÍ, diriguiesc, vb. IV. tranz. (Rar) A conduce, a dirija. – Din lat. dirigere (după cârmui). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DIRIGUÍ vb. 1. v. conduce. 2. v. domni. Trimis de siveco, 13.09.2007. Su … Dicționar Român
dirijare — DIRIJÁRE, dirijări, s.f. Acţiunea de a dirija, conducere, îndrumare. – v. dirija. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DIRIJÁRE s. 1. v. îndreptare. 2. îndrumare, reglare. (dirijare circulaţiei rutiere.) 3. v. conducere. Trimis de… … Dicționar Român
dirijor — DIRIJÓR, OÁRE, dirijori, oare, s.m. şi f. Persoană care conduce o orchestră sau un cor. – Dirija + suf. or. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DIRIJÓR s. (muz.) şef de orchestră. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
enviar — (Del bajo lat. inviare, recorrer un camino.) ► verbo transitivo 1 Mandar o hacer llegar una cosa a cierto lugar: ■ envía los informes por fax. SE CONJUGA COMO vaciar 2 Hacer que una persona vaya o se dirija a un lugar: ■ envió a los niños a la… … Enciclopedia Universal
canaliza — CANALIZÁ, canalizez, vb. I. tranz. 1. A îndrepta cursul unei ape pe un canal (1). ♦ fig. A dirija o acţiune într un anumit sens. 2. A dota o localitate, un teren, un sistem tehnic etc. cu canale de scurgere. – Din fr. canaliser. Trimis de valeriu … Dicționar Român
guverna — GUVERNÁ, guvernez, vb. I. tranz. A conduce, a administra, a dirija un stat, un popor. ♦ (Rar) A conduce, a îndruma conduita cuiva. ♦ (gram.) A impune, a cere un anumit caz, o anumită construcţie. – Din fr. gouverner. Trimis de gall, 13.09.2007.… … Dicționar Român
teledirija — TELEDIRIJÁ, teledirijez, vb. I. tranz. A telecomanda. – Tele + dirija. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 teledirijá vb. dirija Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic A TELEDIRIJ//Á teledirijaéz tranz. (nave,… … Dicționar Român