Перевод: со всех языков на французский

с французского на все языки

ciuda

  • 1 MAITL

    mâitl:
    Mains, bras.
    Angl., hand, arm. R.Joe Campbell and Frances Karttunen II 12.
    Pattes (d'un animal), spécialement pattes antérieures (par opposition à icxitl).
    Le nahuatl ne distingue pas entre 'main' et 'bras'.
    *\MAITL botanique, branches, raquettes (du nopal) mais aussi les feuiiles charnues de l'agave (metl).
    Cf. Sah10,115 le vocabulaire de la main (ou du bras), mâitl.
    * à la forme possédée.
    " tomâ ", notre main - our hand. Sah10,115.
    " nomâ nocxi ", mon corps.
    " îmâtzin îcxitzin ", ses bras, ses jambes, c'est à dire sa personne (honorif.). Sah6,192.
    " mâ xicmocêhuili in momâtzin in mocxitzin ", repose ta personne (tes bras, tes jambes). Sah6,62.
    " apetlac in quimihilpiliah îmicxi îhuân îmmâ ", au pied de la pyramide ils leur lient les pieds et les mains. Sah2,139.
    " îmâ quicuecuetza, îcxi quicuecuetza ", ses bras tremblent, ses jambes tremblent.
    Infirmité attribuée à la colère des dieux verts de la montagne, xoxôuhqueh tecpîcmeh.
    Sah1,49.
    " in ihcuâc ye tetepotzoh quîza îmah, îicxi ", quand les mains et les pieds de quelqu'un sont déformés - if one's hand (and) one's feet become twisted.
    On pourrait cependant comprendre: 'quand son corps est difforme'. Sah10,157.
    " quitetepotzoquîxtia in tomah in tocxi ", ils causent des déformations des mains et des pieds - they cause twisting of the hands (and) the feet. Est dit des boubons, nânâhuatl. Sah10, l57.
    " îcâmpa quihuihuiquiliah in îmâ ", il lui ramènent les mains derrière le dos. Sah2,115.
    *\MAITL métaphor., " îmâ îcxi in âltepêtl ", désigne l'ensemble des villes et village qui dépendent d'une communauté politique - aldea de la ciuda o barrio (M II 37v.).
    Dans l'Historia Tolteca Chichimeca 1v. " in âltepêtl in îmâ in îcxi " désigne les vingt seigneuries qui constituaient l'ancien empire toltèque.
    *\MAITL les pattes antérieures de l'animal.
    " in îmâ in îcxi cencah tohtomâhuac ", ses pattes antérieures et postérieures sont très grosses - mais on porrait aussi comprendre: son corps est très gros.
    Décrit le tapir. Sah11,3.
    " in ihcuâc nehnemi, in ihcuâc tlacuahcua quihuâlquihquîxtia in îmâ, in îcxi, in îtzontecon ", quand elle se déplace elle sort ses pattes avant, ses pattes arrières, sa tête. Est dit de la tortue, âyôtl. Sah11,60.
    " miyec in îmmâ ", leurs pattes sont nombreuses - their legs are many. Sah11,190.
    " in îmâ, in iuhqui ic mahmâzôuhticah ", ses pattes sont comme des bras étendus - its feet, which are as though extending. En parlant d'une tortue. Sah9,74:8.
    " nâhui in îmâ nâhui in îcxi ", il a quatre pattes antérieures et quatre pattes postérieures.
    Décrit le scorpion colotl. Sah11,87.
    *\MAITL feuilles du figuier de barbarie.
    " cequi ômmahpilli inic tilâhuac in îmâ ", certaines de ses feuilles ont deux doigts d'épaisseur - some of its leafs are two fingers thick. Sah11,180.
    A.Lopez Austin ECN9,225 note 81 dit: 'brazo, mano y como termino botanico se refiere tanto à las ramas como a las hojas grandes radicales y carnosas.
    Note: mâitl a deux radicaux, mâ et mah. R.Joe Campbell and Frances Karttunen II 12.

    Dictionnaire de la langue nahuatl classique > MAITL

См. также в других словарях:

  • ciudă — CIÚDĂ, s.f. Sentiment de părere de rău, de invidie amestecată cu supărare sau de invidie amestecată cu duşmănie. ♢ loc. adv şi prep. În ciuda cuiva = cu intenţia de a supăra pe cineva, în necazul, în pofida cuiva; înfruntând împotrivirea cuiva… …   Dicționar Român

  • Ciudad de Guatemala — Ciudạd de Guatemala,   Hauptstadt der Republik und des Departaments Guatemala, die bedeutendste Stadt Zentralamerikas, im zentralen Hochland, 1 500 m über dem Meeresspiegel, (1994) 1,15 Mio. Einwohner; Erzbischofssitz; fünf Universitäten, zwei… …   Universal-Lexikon

  • necaz — NECÁZ, necazuri, s.n. 1. Stare a celui necăjit; supărare, mâhnire, tristeţe, amărăciune; suferinţă. ♢ expr. La necaz = în momente de supărare; într un moment critic, în primejdie. 2. Ceea ce provoacă cuiva o suferinţă fizică sau morală; neajuns,… …   Dicționar Român

  • invidie — INVÍDIE, invidii, s.f. Sentiment egoist de părere de rău, de necaz, de ciudă, provocat de succesele sau de situaţia bună a altuia; pizmă. – Din it., lat. invidia. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  INVÍDIE s. ciudă, gelozie, necaz,… …   Dicționar Român

  • pizmă — PÍZMĂ, pizme, s.f. (pop.) Ciudă, necaz, nemulţumire; p. ext. ură, duşmănie; (sens curent) invidie. ♢ loc. prep. În pizma (cuiva) = cu intenţia de a supăra pe cineva; în necazul, în pofida cuiva. ♢ expr. (Rar) A se pune în pizmă cu cineva = a… …   Dicționar Român

  • pofidă — POFÍDĂ, pofide, s.f. Ciudă, necaz. ♢ loc. prep. În pofida cuiva (sau a ceva) = în ciuda, în necazul cuiva (sau a ceva). – cf. pol. p o c h y b a. Trimis de ana zecheru, 30.03.2004. Sursa: DEX 98  POFÍDĂ s. v. ciudă, gelozie, invidie, motiv,… …   Dicționar Român

  • înciuda — ÎNCIUDÁ, înciudez, vb. I. refl. şi (rar) tranz. A fi sau a face să fie cuprins de ciudă; a ciudi. – În + ciudă. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNCIUDÁ vb. a (se) necăji, a (se) supăra, (pop.) a (se) ciudi. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • bănat — BĂNÁT, (3) bănaturi, s.n. (reg.) 1. Stare de durere sufletească, de jale, de tristeţe, de părere de rău. 2. Supărare, necaz, ciudă. ♢ expr. A nu i fi cuiva cu bănat= (ca formulă de politeţe) a nu lua în nume de rău rugămintea sau întrebarea cuiva …   Dicționar Român

  • ciudos — CIUDÓS, OÁSĂ, ciudoşi, oase, adj. 1. Plin de ciudă; înciudat. 2. (înv.) Ciudat. – Ciudă + suf. os. Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX 98  CIUDÓS adj. v. bizar, ciudat, curios, excen tric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, inexplicabil,… …   Dicționar Român

  • pică — PÍCĂ2, pici, s.f. Unul dintre cele patru semne distinctive de pe cărţile de joc, de culoare neagră, în formă de inimă sau de frunză cu vârful în sus şi cu o codiţă în partea de jos; p. ext. carte de joc cu acest semn. – Din germ. Pik, fr. pique.… …   Dicționar Român

  • Pays Léonais — 42° 27′ 49″ N 6° 03′ 42″ W / 42.46349, 6.06171 …   Wikipédia en Français

Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»