-
1 canalicule
-
2 canalicule
m анат.проток, каналец -
3 canalicule
Dictionnaire français-russe de pétrole et de gaz > canalicule
-
4 canalicule
-
5 canalicule aberrant de Halier
= canalicule aberrant supérieur верхний отклоняющийся проточекDictionnaire médical français-russe > canalicule aberrant de Halier
-
6 canalicule aberrant supérieur
Dictionnaire médical français-russe > canalicule aberrant supérieur
-
7 canalicule de la dentine
Dictionnaire médical français-russe > canalicule de la dentine
-
8 canalicule dentinaire
= canalicule de la dentine дентинный каналец -
9 canalicule biliaire
-
10 canalicule cochléaire
-
11 canalicule efférent du testicule
Dictionnaire médical français-russe > canalicule efférent du testicule
-
12 canalicule interlobulaire
Dictionnaire médical français-russe > canalicule interlobulaire
-
13 canalicule prostatique
Dictionnaire médical français-russe > canalicule prostatique
-
14 canalicule tympanique
-
15 canalicule aberrant de Haller
сущ.Французско-русский универсальный словарь > canalicule aberrant de Haller
-
16 canalicule aberrant supérieur
сущ.Французско-русский универсальный словарь > canalicule aberrant supérieur
-
17 canalicule biliaire
сущ.мед. жёлчный проточекФранцузско-русский универсальный словарь > canalicule biliaire
-
18 canalicule cochléaire
сущ.мед. каналец улиткиФранцузско-русский универсальный словарь > canalicule cochléaire
-
19 canalicule de la dentine
сущ.мед. дентинный каналецФранцузско-русский универсальный словарь > canalicule de la dentine
-
20 canalicule dentinaire
сущ.мед. дентинный каналецФранцузско-русский универсальный словарь > canalicule dentinaire
- 1
- 2
См. также в других словарях:
canalicule — [ kanalikyl ] n. m. • 1820; de canal ♦ Didact. Petit canal. Anat. Canalicules biliaires du foie, où passe la bile sécrétée par les cellules hépatiques. Adj. CANALICULAIRE . ● canalicule nom masculin (de canal) Petit conduit anatomique, branche de … Encyclopédie Universelle
canaliculé — canaliculé, ée (ka na li ku lé, lée) adj. Terme d histoire naturelle. Creusé longitudinalement en gouttière … Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré
Canalicule lacrymal — ● Canalicule lacrymal petit conduit drainant les larmes vers le sac lacrymal … Encyclopédie Universelle
canalicule — (ka na li ku l ) s. m. Terme didactique. Petit canal ou tuyau. Les canalicules des os. ÉTYMOLOGIE Diminutif de canal … Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré
canalicule — … Useful english dictionary
canaliculaire — canalicule [ kanalikyl ] n. m. • 1820; de canal ♦ Didact. Petit canal. Anat. Canalicules biliaires du foie, où passe la bile sécrétée par les cellules hépatiques. Adj. CANALICULAIRE . canaliculaire [kanalikylɛʀ] adj. ÉTYM. 1838; de canalicule … Encyclopédie Universelle
canaliculée — ● canaliculé, canaliculée adjectif Se dit d un organe végétal creusé d une ou plusieurs gouttières longitudinales … Encyclopédie Universelle
canalicul — CANALÍCUL, canalicule, s.n. Nume dat canalelor mici din ţesuturile organismelor. – Din fr. canalicule. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98 canalícul s. n., pl. canalícule Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … … Dicționar Român
GÉNITAL (APPAREIL) — Dans le règne animal, et spécialement chez les Métazoaires, la présence d’un appareil génital est liée à la reproduction sexuée. À l’opposé de la reproduction asexuée, où un seul individu engendre des copies de lui même à peu près exactes, jamais … Encyclopédie Universelle
canalicular — CANALICULÁR, Ă, canaliculari, e, adj. Referitor la canalicul, de forma unui canalicul, cu canalicule. – Din fr. canalicule. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 canaliculár adj. m., pl. canaliculári; f. sg. canaliculáră … Dicționar Român
canal — canal, aux [ kanal, o ] n. m. • déb. XIIe; lat. canalis, de canna « roseau » I ♦ 1 ♦ Lit ou partie d un cours d eau. ⇒ bras. 2 ♦ (1538) Cours d eau artificiel. ⇒ chenal. Canal navigable. Le canal de Nantes à Brest. Les canaux sont parcourus par… … Encyclopédie Universelle