-
1 calumniari
1) ложно обвинять (1. 1 pr. § 1 et cet. D. 48, 16);cal. aliquem, несправедливо обвинить в преступлении (1. 7 § 3 D. 48, 2);
2) и звращать смысл закона (1. 19 D. 10, 4).calumniandi animo negotium instituere (1. 10 D. 5, 1).
Латинско-русский словарь к источникам римского права > calumniari
См. также в других словарях:
calomnier — [ kalɔmnje ] v. tr. <conjug. : 7> • 1377; lat. calumniari ♦ Attaquer, tenter de discréditer (qqn) par des calomnies. ⇒ décrier, diffamer, noircir. On a indignement calomnié cet homme d État. « Se laisser calomnier est une des forces de l… … Encyclopédie Universelle
calumniar — ► verbo transitivo 1 Acusar maliciosamente a una persona de algo que no es cierto. 2 DERECHO Atribuir un delito a una persona falsamente. * * * calumniar (del lat. «calumniāri») tr. Levantar calumnias contra ↘alguien. ⃞ Conjug. como «cambiar». *… … Enciclopedia Universal
caloñar — (del lat. «calumniāri») 1 tr. Calumniar. 2 Imponer una pena, particularmente pecuniaria. * * * caloñar. (Del lat. calumniāri, calumniar). tr. ant. acaloñar … Enciclopedia Universal
calomnia — CALOMNIÁ, calomniez, vb. I. tranz. A vorbi pe cineva de rău, a spune lucruri neadevărate despre cineva, a discredita pe cineva în onoarea sau reputaţia sa; a defăima, a bârfi, a cleveti, a huli, a ponegri. [pr.: ni a] – Din fr. calomnier, lat.… … Dicționar Român
вадить — спорить, клеветать , диал. манить, обманывать , новгор. (Преобр. 1, 62), др. русск., ст. слав. вадити κατηγορεῖν, обадити calumniari , болг. обадя, обаждам извещаю , словен. vaditi заявлять, подавать жалобу, сознаваться; приманивать , чеш. vaditi … Этимологический словарь русского языка Макса Фасмера
Calumniate — Ca*lum ni*ate, v. i. [imp. & p. p. {Calumniated}; p. pr. & vb. n. {calumniating}.] [L. calumniatus, p. p. of calumniari. See {Calumny}, and cf. {Challenge}, v. t.] To accuse falsely and maliciously of a crime or offense, or of something… … The Collaborative International Dictionary of English
Calumniated — Calumniate Ca*lum ni*ate, v. i. [imp. & p. p. {Calumniated}; p. pr. & vb. n. {calumniating}.] [L. calumniatus, p. p. of calumniari. See {Calumny}, and cf. {Challenge}, v. t.] To accuse falsely and maliciously of a crime or offense, or of… … The Collaborative International Dictionary of English
calumniating — Calumniate Ca*lum ni*ate, v. i. [imp. & p. p. {Calumniated}; p. pr. & vb. n. {calumniating}.] [L. calumniatus, p. p. of calumniari. See {Calumny}, and cf. {Challenge}, v. t.] To accuse falsely and maliciously of a crime or offense, or of… … The Collaborative International Dictionary of English
Syn — Calumniate Ca*lum ni*ate, v. i. [imp. & p. p. {Calumniated}; p. pr. & vb. n. {calumniating}.] [L. calumniatus, p. p. of calumniari. See {Calumny}, and cf. {Challenge}, v. t.] To accuse falsely and maliciously of a crime or offense, or of… … The Collaborative International Dictionary of English
challenge — I. verb (challenged; challenging) Etymology: Middle English chalengen to accuse, from Anglo French chalenger, from Latin calumniari to accuse falsely, from calumnia calumny Date: 13th century transitive verb 1. to demand as due or deserved ;… … New Collegiate Dictionary
Verleumden — Verleumden, verb. reg. act. in einen bösen Leumund, in ein böses Gerücht, in einen bösen Ruf bringen, so daß ver hier einen Gegensatz bezeichnet. 1. In weiterer Bedeutung, in welcher besonders das Mittelwort verleumdet, für berüchtigt gebraucht… … Grammatisch-kritisches Wörterbuch der Hochdeutschen Mundart