-
1 calleo
calleo, uī, ēre (callum), I) eine harte (dicke) Haut haben, priusquam calleret (sumen), Plin. 11, 211. – durch Schläge od. Arbeit = Schwielen haben, magis calleo quam aprugnum callum callet, Plaut. Pers. 305: ita plagis costae callent, Plaut. Pseud. 136: tun iam callebis, ille festus desidet? Caecil. com. 14: callent rure manus, Auct. Aetnae 265. – II) übtr., durch Erfahrung gewitzigt-, gescheit (verschlagen) sein, praktisch geübt-, erfahren sein, a) intr.: α) absol.: melius quam viri callent mulieres, Acc. fr.: vide sis calleas, Plaut.: qui non in illis rebus exercitatus animus callere iam debet atque omnia minoris aestimare? Serv. Sulpic. in Cic. ep. Vgl. callens. – β) m. in u. Abl., in hoc, Plin. 8, 91: in re quodam modo familiari, Plin. 9, 86. – γ) m. ad u. Akk., ad suum quaestum, Plaut. truc. 932 zw.: ad innectendas letales insidias vitae simplici perquam callens, Amm. 15, 2, 4 (u. so auch 21, 3, 5). – δ) m. Abl. (durch, in), arte vivendi, Sept. Seren. fr.: his artibus, Petr.: astu et fallendo, Acc. fr.: apprime fidibus, Apul.: augurali studio praeter ceteros, Iustin.: usu alcis rei, Liv.: cotidiano usu eius callebant, Val. Max. – b) tr., durch Erfahrung od. Übung etw. los haben, sich auf etw. verstehen, in etw. bewandert sein, Erfahrung haben, (Ggstz. alcis rei ignarum esse, Liv. 35, 26, 10), cuncta perdocte, Plaut.: sensum alcis pulchre, Ter.: cantiunculam in colubras, Pompon. com. fr. 118: ius civile, Gell.: Poenorum iura, Cic.: iura altius, Amm.: historiam Livii et Herodoti, Auson.: urbanas rusticasque res pariter, Liv.: linguam alcis, Petr.: progressus et regressus probe, Apul.: legitimum sonum digitis et arte, Hor.: dicenda tacendaque, Pers. – eine Pers., Probum corde intimo, Auson. prof. 16, 12. p. 66, 4 Schenkl. – m. folg. Infin., Pacuv. tr. 75. Lucr. 2, 978. Hor. carm. 4, 9, 49. Iuven. 4, 142. Curt. 3, 2 (5), 14. – m. folg. Acc. u. Infin., Sisenn. 3. fr. 44 (bei Non. 258, 8). – m. folg. indir. Fragesatz, quo pacto id fieri soleat, calleo, Ter. heaut. 548: quae augurales portenderent alites scientissime callens, Amm. 15, 7, 8: quid augurales alites vel cantus monerent oscinum apprime callens, Amm. 28, 1, 7.
-
2 pulchre
pulchrē od. pulcrē, Adv, (pulcher), I) schön, vortrefflich, herrlich, dicere, Cic.: asseverare, vortrefflich, listig, Cic.: cum tristissima exta fuerunt, primā hostiā litatur saepe pulcherrime, Cic. – oft ganz gut, wohl, macerare, Ter.: callere, Ter.: intellegere, Cic.: se non posse galeam cognoscere, hominem pulchre posse, Sen.: p. placere, Ov.: nosse alqm, Hor. u. Planc. in Cic. ep.: alqd facere, Nep.: vendere, gut, teuer, Plaut.: conciliare, gut, wohlfeil kaufen, einen guten Kauf tun, Plaut.: mihi p. est od. p. est mihi, ich befinde mich behaglich (schlau), Cic. u. Hor.: so auch p. sum, Plaut.: p. convenit, Catull.: pulchrius ligna praebere, reichlich, Plaut. – pulchre meminisse m. folg. Acc. u. Infin., Colum. 3, 9, 6. – als beipflichtender Ausruf, schön! vortrefflich! herrlich! Ter. u. Hor. – II) ironisch, schön = gänzlich, völlig, gehörig (vgl. Brix u. Lorenz Plaut. mil. 404), peristi p., Plaut.: p. occĭdi, Plaut.: pendebit hodie pulchre, Plaut.
-
3 calleo
calleo, uī, ēre (callum), I) eine harte (dicke) Haut haben, priusquam calleret (sumen), Plin. 11, 211. – durch Schläge od. Arbeit = Schwielen haben, magis calleo quam aprugnum callum callet, Plaut. Pers. 305: ita plagis costae callent, Plaut. Pseud. 136: tun iam callebis, ille festus desidet? Caecil. com. 14: callent rure manus, Auct. Aetnae 265. – II) übtr., durch Erfahrung gewitzigt-, gescheit (verschlagen) sein, praktisch geübt-, erfahren sein, a) intr.: α) absol.: melius quam viri callent mulieres, Acc. fr.: vide sis calleas, Plaut.: qui non in illis rebus exercitatus animus callere iam debet atque omnia minoris aestimare? Serv. Sulpic. in Cic. ep. Vgl. callens. – β) m. in u. Abl., in hoc, Plin. 8, 91: in re quodam modo familiari, Plin. 9, 86. – γ) m. ad u. Akk., ad suum quaestum, Plaut. truc. 932 zw.: ad innectendas letales insidias vitae simplici perquam callens, Amm. 15, 2, 4 (u. so auch 21, 3, 5). – δ) m. Abl. (durch, in), arte vivendi, Sept. Seren. fr.: his artibus, Petr.: astu et fallendo, Acc. fr.: apprime fidibus, Apul.: augurali studio praeter ceteros, Iustin.: usu alcis rei, Liv.: cotidiano usu eius callebant, Val. Max. – b) tr., durch Erfahrung od. Übung etw. los haben, sich auf etw. verstehen, in etw. bewandert sein, Erfahrung haben, (Ggstz. alcis rei ignarum esse, Liv. 35, 26, 10), cuncta perdocte, Plaut.: sensum alcis pulchre, Ter.: cantiuncu-————lam in colubras, Pompon. com. fr. 118: ius civile, Gell.: Poenorum iura, Cic.: iura altius, Amm.: historiam Livii et Herodoti, Auson.: urbanas rusticasque res pariter, Liv.: linguam alcis, Petr.: progressus et regressus probe, Apul.: legitimum sonum digitis et arte, Hor.: dicenda tacendaque, Pers. – eine Pers., Probum corde intimo, Auson. prof. 16, 12. p. 66, 4 Schenkl. – m. folg. Infin., Pacuv. tr. 75. Lucr. 2, 978. Hor. carm. 4, 9, 49. Iuven. 4, 142. Curt. 3, 2 (5), 14. – m. folg. Acc. u. Infin., Sisenn. 3. fr. 44 (bei Non. 258, 8). – m. folg. indir. Fragesatz, quo pacto id fieri soleat, calleo, Ter. heaut. 548: quae augurales portenderent alites scientissime callens, Amm. 15, 7, 8: quid augurales alites vel cantus monerent oscinum apprime callens, Amm. 28, 1, 7. -
4 pulchre
pulchrē od. pulcrē, Adv, (pulcher), I) schön, vortrefflich, herrlich, dicere, Cic.: asseverare, vortrefflich, listig, Cic.: cum tristissima exta fuerunt, primā hostiā litatur saepe pulcherrime, Cic. – oft ganz gut, wohl, macerare, Ter.: callere, Ter.: intellegere, Cic.: se non posse galeam cognoscere, hominem pulchre posse, Sen.: p. placere, Ov.: nosse alqm, Hor. u. Planc. in Cic. ep.: alqd facere, Nep.: vendere, gut, teuer, Plaut.: conciliare, gut, wohlfeil kaufen, einen guten Kauf tun, Plaut.: mihi p. est od. p. est mihi, ich befinde mich behaglich (schlau), Cic. u. Hor.: so auch p. sum, Plaut.: p. convenit, Catull.: pulchrius ligna praebere, reichlich, Plaut. – pulchre meminisse m. folg. Acc. u. Infin., Colum. 3, 9, 6. – als beipflichtender Ausruf, schön! vortrefflich! herrlich! Ter. u. Hor. – II) ironisch, schön = gänzlich, völlig, gehörig (vgl. Brix u. Lorenz Plaut. mil. 404), peristi p., Plaut.: p. occĭdi, Plaut.: pendebit hodie pulchre, Plaut.
См. также в других словарях:
Callid — Cal lid, a. [L. callidus, fr. callere to be thick skinned, to be hardened, to be practiced, fr. callum, callus, callous skin, callosity, callousness.] Characterized by cunning or shrewdness; crafty. [R.] [1913 Webster] … The Collaborative International Dictionary of English
Callisection — Cal li*sec tion, n. [L. callere to be insensible + E. section.] Painless vivisection; opposed to {sentisection}. B. G. Wilder … The Collaborative International Dictionary of English
Wikingerzeit — Chronik (kleine Auswahl) 793 Wikingerüberfall auf das Kloster von Lindisfarne 795 Beginn der Überfälle auf Irland (Inishmurray) 799 Beginn der Überfälle auf das Reich der Franken 830 erneute Wikingerüberfälle auf England 840 erst … Deutsch Wikipedia
Call — Recorded in many forms including Call, Cail, Caile, Cale, Kale, Calle, Cayle, Cawle, Caller, Callear, Callier and possibly others, this is an English surname. It is has two quite separate origins arising from the word cale . The first cale is… … Surnames reference
Caller — Recorded in many forms including Call, Cail, Caile, Cale, Kale, Calle, Cayle, Cawle, Caller, Callear, Callier and possibly others, this is an English surname. It is has two quite separate origins arising from the word cale . The first cale is… … Surnames reference
NEXUS — συμπλοκαὶ in lucta in genere; inprimis in pancratio; soli enim pancratiastae nexus humi implicabant et explicabant, quod optime calluisse Antaeum, cui cum Hercule aliquando res erat, refert Solinus c. 27. τρόπους χαμαὶ huiusmodi luctandi modos… … Hofmann J. Lexicon universale
VATES — apud Poetam, novit namque omnia Vates, Quae sint, quae fuerant et quae ventura trahantur; ex Graeco φάτης, quod ab Hebr. Gap desc: Hebrew, i. e. praedixit: an κατ᾿ ἀντίςτοιχον, a Latino fari, quod etiam προφητεύειν est; unde fatum et fatuus, idem … Hofmann J. Lexicon universale
callido — càl·li·do agg. LE astuto, accorto {{line}} {{/line}} DATA: av. 1294. ETIMO: dal lat. callĭdu(m), cfr. callēre aver fatto il callo, essere pratico, esperto … Dizionario italiano
încăla — ÎNCĂLÁ vb. v. împlini, îngrăşa, rotunji. Trimis de siveco, 31.03.2008. Sursa: Sinonime A SE ÎNCĂL//Á mă încălaéz intranz. pop. (persoane) A deveni gras; a se îngrăşa; a se rotunji; a se împlini. /<lat. incallare Trimis de siveco, 31.03.2008 … Dicționar Român
callus — (n.) hardened skin, 1560s, from L. callus, variant of callum hard skin, related to callere be hard, and cognate with Skt. kalika bud, O.Ir. calath hard, O.C.S. kaliti to cool, harden … Etymology dictionary
calles — Avoir des calles és mains, ou aux pieds, de force de travail, Callere, Callis obductum esse … Thresor de la langue françoyse