-
1 carica
caricacarica ['ka:rika] <- che>sostantivo Feminin1 amministrazione Amt neutro; essere in carica ein Amt innehaben2 fisica, elettricità Ladung Feminin3 militare Attacke Feminin, Angriff Maskulin; Sport Angriff Maskulin; tornare alla carica erneut angreifen; figurato es noch einmal versuchen4 (figurato: cumulo di energie) Ausstrahlung Feminin; (slancio) Elan Maskulin, Schwung Maskulin; dare la carica a qualcuno figurato jdn aufbauen, jemandem Mut machen; carica innovatrice Innovationskraft FemininDizionario italiano-tedesco > carica
2 carica
cārica, s. Cāres a. E.
3 carica
cārica, s. Cares a. E.4 carica
Carica f, materiale m di riempimentoFüllmaterial nIl dizionario italiano-tedesco per macchinari e attrezzature per l'imballaggio > carica
5 carica
6 carica innovatrice
carica innovatriceInnovationskraftDizionario italiano-tedesco > carica innovatrice
7 Carica papaya
{Deutsch:} Papayabaum (m), Melonenbaum (m){Русский:} папайя (ж), дынное дерево (с)8 dare la carica a qualcuno
dare la carica a qualcunofigurato jdn aufbauen, jemandem Mut machenDizionario italiano-tedesco > dare la carica a qualcuno
9 entrare in carica
entrare in caricaein Amt antretenDizionario italiano-tedesco > entrare in carica
10 essere in carica
essere in caricaein Amt innehabenDizionario italiano-tedesco > essere in carica
11 sospendere da una carica
sospendere da una caricaeines Amt(e)s enthebenDizionario italiano-tedesco > sospendere da una carica
12 tornare alla carica
tornare alla caricaerneut angreifenDizionario italiano-tedesco > tornare alla carica
13 Ficus carica
{Deutsch:} gemeiner Feigenbaum (m), echter Feigenbaum (m){Русский:} инжир (м), фиговое дерево (с)14 Cares
Cāres, um, m. (Καρες), die Bewohner Kariens (s. Cāria), die Karier, ein umherfahrendes Inselvolk, ursprünglich mit den Lelekern vermischt, das sich später auf dem Festlande ansiedelte, berüchtigt durch feile, treulose u. sklavische Gesinnung (dah. sprichw. b. Cic. Flacc. 65 nach dem Griech. εν Καρὶ κίνδυνον, Plat. Lach. p. 178), Liv. 33, 18, 9: griech. Akk. -as, Plaut. Curc. 443. Liv. 38, 13, 7. Verg. Aen. 8, 725. Ov. met. 4, 297. Sen. de ben. 5, 6, 1. – Sing. Cār, Cāris, m. (Κάρ), ein Karier, Cic. Flacc. 65. Nep. Dat. 1, 3. – Dav.: A) Cāria, ae, f. (Καρία), Karien, die südlichste Landschaft Kleinasiens, von den Türken Alidinella u. Mendech-Seli gen., Ter. eun. 126. Cic. Flacc. 65. Liv. 33, 19, 11. – B) Cāricus, a, um (Καρικός), karisch, creta, Varr. u. Plin.: boves, Plin.: ficus, Edict. Diocl. (s. im folg. subst.). – subst., Cārica, ae, f. (sc. ficus), die karische Feige, die gew. getrocknet in den Handel kam, Plin. 13, 51; dah. gew. carica = ἰσχάς (Gloss.), getrocknete Feige übh., ducentae massae caricarum, Vulg.: caricae Cauno advectae, Cic.: caricae pressae, Edict. Diocl.: hic mixta est rugosis carica palmis, Ov. – übtr., abistis dulces caricae, sie sind dahin, die süßen Scherze, Petr. 64, 3.
15 Cares
Cāres, um, m. (Καρες), die Bewohner Kariens (s. Caria), die Karier, ein umherfahrendes Inselvolk, ursprünglich mit den Lelekern vermischt, das sich später auf dem Festlande ansiedelte, berüchtigt durch feile, treulose u. sklavische Gesinnung (dah. sprichw. b. Cic. Flacc. 65 nach dem Griech. εν Καρὶ κίνδυνον, Plat. Lach. p. 178), Liv. 33, 18, 9: griech. Akk. -as, Plaut. Curc. 443. Liv. 38, 13, 7. Verg. Aen. 8, 725. Ov. met. 4, 297. Sen. de ben. 5, 6, 1. – Sing. Cār, Cāris, m. (Κάρ), ein Karier, Cic. Flacc. 65. Nep. Dat. 1, 3. – Dav.: A) Cāria, ae, f. (Καρία), Karien, die südlichste Landschaft Kleinasiens, von den Türken Alidinella u. Mendech-Seli gen., Ter. eun. 126. Cic. Flacc. 65. Liv. 33, 19, 11. – B) Cāricus, a, um (Καρικός), karisch, creta, Varr. u. Plin.: boves, Plin.: ficus, Edict. Diocl. (s. im folg. subst.). – subst., Cārica, ae, f. (sc. ficus), die karische Feige, die gew. getrocknet in den Handel kam, Plin. 13, 51; dah. gew. carica = ἰσχάς (Gloss.), getrocknete Feige übh., ducentae massae caricarum, Vulg.: caricae Cauno advectae, Cic.: caricae pressae, Edict. Diocl.: hic mixta est rugosis carica palmis, Ov. – übtr., abistis dulces caricae, sie sind dahin, die süßen Scherze, Petr. 64, 3.16 дынное дерево
17 смоковница
n1) botan. echter Feigenbaum (Ficus carica L), gemeiner Feigenbaum (Ficus carica L)2) forestr. Feigenbaum18 карика
nforestr. Melonenbaum (Carica L.)19 смоковница обыкновенная
nforestr. gemeiner Feigenbaum (Ficus carica L.)Универсальный русско-немецкий словарь > смоковница обыкновенная
20 electrostatic charge
deutsch: elektrostatische Aufladung fespañol: carga electrostáticafrançais: charge électrostatiqueitaliano: carica elettrostatica中文: 静电电荷русский: электростатический заряд mMultilingual plastics terminology dictionary > electrostatic charge
СтраницыСм. также в других словарях:
Carica — Saltar a navegación, búsqueda ? Carica C. papaya … Wikipedia Español
carica — / karika/ s.f. [der. di caricare ]. 1. [pubblico ufficio di un certo rilievo, anche onorifico: assumere una c. ; conferire una c. ] ▶◀ dignità, grado, incarico, titolo. ↓ funzione, mansione, posto, ruolo. ▲ Locuz. prep.: in carica [in vigore al… … Enciclopedia Italiana
carica — caricá vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. carícă Trimis de siveco, 04.11.2008. Sursa: Dicţionar ortografic CARICÁ vb. I. tr. A încărca o navă. [< it. caricare]. Trimis de LauraGellner, 04.11.2008. Sursa … Dicționar Român
Carica — n. the type genus of the {Caricaceae}; consisting of tropical American trees; the papayas. Syn: genus {Carica}. [WordNet 1.5] … The Collaborative International Dictionary of English
carica — s. f. 1. Cápsula metálica, sem rosca, de garrafas de cerveja ou de refrigerantes (ex.: tentou sacar a carica com os dentes). 2. [Jogos] Jogo em que se usam essas cápsulas (ex.: jogar à carica). ‣ Etimologia: origem obscura … Dicionário da Língua Portuguesa
Carica — steht für: eine Bezeichnung von Melonenbäumen ein Volumenmaß, siehe Carica (Einheit) Diese Seite ist eine Begriffsklärung zur Unterscheidung mehrerer mit demselben Wort bezeichneter Begriffe … Deutsch Wikipedia
Carica — [griechisch lateinisch], neuweltliche Pflanzengattung mit rd. 40 Arten, darunter der Melonenbaum. Der Milchsaft der Art Carica papaya enthält ein stark eiweißverdauendes Enzym (Papain, Papayotin), das als Wurmmittel dient, ferner ein Alkaloid… … Universal-Lexikon
cărică — CĂRÍCĂ s. v. rotiţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime cărícă (căríci), s.f. – Rotiţă. Mag. karika (DAR). În Trans. Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER … Dicționar Român
carica — cȁrica ž DEFINICIJA 1. vladarica carevine 2. careva žena 3. v. car (2) [matematika je carica znanosti] ETIMOLOGIJA vidi car … Hrvatski jezični portal
Carĭca [1] — Carĭca (lat.), 1) karische Feige; 2) jede (trockene) Feige. Caricae pingues, trockene Feigen mit zuckerartigem Überzug der Oberfläche … Pierer's Universal-Lexikon
Carĭca [2] — Carĭca (C. L.), Pflanzengattung aus der Familie der Papayaceae, zur Diöcie Dekandrie L. Bäume der heißen Zone Amerikas u. Asiens, voll bitteren Milchsaft, mit unterständigem, sehr kleinem, fünfzähnigem Kelche, röhrigtrichteriger, fünfspaltiger… … Pierer's Universal-Lexikon