-
1 bibitor
-
2 bibitor
-
3 Arar
Arar u. Araris, is, m., ein Fluß in Gallien, j. Saône, Nom. Arar, Caes. b. G. 1, 12. Tibull. 1, 7, 11: Nom. Araris, Claud. in Ruf. 2, 211: Akk. gew. Ararim, Caes. b. G. 1, 12, 2 u.a. Verg. ecl. 1, 63. Lucan. 1, 434. Plin. 3, 33, selten Ararin, Claud. b. Get. 298: Abl. Arare, Caes. b. G. 1, 13, 1 u. 16, 3. Hirt. b. G. 8, 4, 3 ed. Nipp. (überall mit der Variante Arari). Tac. ann. 13, 53. Corp. inscr. Lat. 13, 1966. – Dav. Araricus, a, um, ararisch, des Arar, litora, Greg. Tur. hist. Franc. 8, 3: bibitor, Sidon. ep. 1, 8: nautae Ararici et Rhodanici, Corp. inscr. Lat. 12, 1005.
-
4 Arar
Arar u. Araris, is, m., ein Fluß in Gallien, j. Saône, Nom. Arar, Caes. b. G. 1, 12. Tibull. 1, 7, 11: Nom. Araris, Claud. in Ruf. 2, 211: Akk. gew. Ararim, Caes. b. G. 1, 12, 2 u.a. Verg. ecl. 1, 63. Lucan. 1, 434. Plin. 3, 33, selten Ararin, Claud. b. Get. 298: Abl. Arare, Caes. b. G. 1, 13, 1 u. 16, 3. Hirt. b. G. 8, 4, 3 ed. Nipp. (überall mit der Variante Arari). Tac. ann. 13, 53. Corp. inscr. Lat. 13, 1966. – Dav. Araricus, a, um, ararisch, des Arar, litora, Greg. Tur. hist. Franc. 8, 3: bibitor, Sidon. ep. 1, 8: nautae Ararici et Rhodanici, Corp. inscr. Lat. 12, 1005.
См. также в других словарях:
buveur — buveur, euse (bu veur, veû z ) s. m. et f. 1° Celui, celle qui boit. Buveur d eau, qui ne boit que de l eau ou du vin fort trempé. Par extension, ceux qui boivent des eaux minérales. • Tous les buveurs sont contents de leur santé, SÉV.… … Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré
bebedor — ► adjetivo 1 Que bebe. ► adjetivo/ sustantivo 2 Que abusa de las bebidas alcohólicas: ■ es un bebedor empedernido. * * * bebedor, a (del lat. «bibĭtor, ōris») adj. y n. Se aplica al que toma bebidas alcohólicas; se dice «buen» o «mal bebedor»,… … Enciclopedia Universal
bea — BEA, beau, vb. II. 1. tranz. (Adesea fig.) A înghiţi un lichid. ♢ expr. A bea paharul până n fund = a îndura un necaz, o durere până la capăt. 2. intranz. spec. A consuma băuturi alcoolice. ♢ expr. (fam.) A bea în sănătatea (sau în cinstea,… … Dicționar Român
bevitore — /bevi tore/ s.m. [der. di bevere, sul modello del lat. tardo bibĭtor oris ] (f. trice, pop. tora ). [chi beve, vino o alcolici, per consuetudine, resistendo abbastanza bene agli effetti dell alcol] ▶◀ ↑ alcolista, avvinazzato, beone, (scherz.)… … Enciclopedia Italiana
bibitory — pertaining to drinking, 1690s, from Mod.L. bibitorius, from L.L. bibitor drinker, toper, from bibere to drink (see IMBIBE (Cf. imbibe)) … Etymology dictionary
bebedor — bebedor, ra (Del lat. bibĭtor, ōris). 1. adj. Que bebe. 2. Que abusa de las bebidas alcohólicas. U. t. c. s.) 3. m. rur. Ar. bebedero (ǁ para gallinas, pájaros, etc.) … Diccionario de la lengua española