-
1 arma
arma -
2 arma
arma -
3 arma
arma -
4 arma
arma. -
5 arma
arma, ōrum, n. (Stamm AR-o, griech. ΑΡ-ω, ich füge an; vgl. τὰ ἄρμενα, Segel u. Tauwerk der Schiffe), griech. εντεα u. ὅπλα, u. altd. Zeug, Gezeug, Wehr u. Waffe, I) im allg., alles, was zu einer Ausrüstung od. Zurüstung gebraucht wird, das Rüstzeug = Gerät, Werkzeug, arma equestria, die ganze Ausrüstung eines Pferdes, »Sattel u. Zeug«, Liv. 35, 23, 11. – das »Segelwerk, Takelwerk, Ruderwerk eines Schiffes«, Verg. Aen. 5, 15: 6, 353: dah. für »Flügel« (als Ruder in der Luft), Ov. art. am. 2, 50. – arma cerealia, Geräte zum Kornstoßen u. Brotbacken, Verg. Aen. 1, 177. – arma venatoria, Jagdgerät, Sen. de ben. 1, 11, 6. – vom »Geräte des Landmanns«, Verg. georg. 1, 160: arma operis sui, Ov. met. 11, 34 sq. – v. »Werkzeugen zum Haarscheren«, Mart. 14, 56. – v. »Baugerätschaften, Bauwerkzeug«, repente lintribus in eam insulam materiem, calcem, caementa, arma convexit, Cic. Mil. 74. – II) prägn., das Kriegszeug, Kampfzeug, 1) im weitesten Sinne, das ganze Kriegsgerät, die Kriegsrüstung, Kriegsmaterialien, armorum custos, factor, doctor, s. cūstōs usw.: pars utraque suos exercitus, sua arma, suos habitura duces, Liv.: armis et castris tentata res est, Cic.: bes. in der Verbindung arma virique, viri armaque u. dgl., Liv.; s. Fabri Liv. 24, 28, 4. – 2) im engern Sinne, die angelegte Rüstung, Wehr, Waffen, sowohl die, die zum Schutz den Leib bedecken (wie Harnisch, Helm, Schild), als auch die, die man zur Verteidigung u. zum Angriff in der Hand behält (wie Schwert, Keule, Streitaxt), Ggstz. tela (Geschosse u. Angriffswaffen in die Ferne übh., dah. oft verb. tela et arma, arma atque tela, Trutz- u. Schutz- [Schutz- u. Trutz-] waffen; vgl. Fabri Liv. 22 57, 10 Ruperti Tac. Germ. 6, 2), a) eig.: arma auro et argento caelata od. distincta, Curt.: arma his imperata, galea, clipeum, ocreae, lorica, omnia ex aere, Liv.: tot milia armorum detracta corporibus hominum, Liv.: armorum et equitandi peritissimus, in Handhabung der W. und im Reiten, Suet.: exercitationes campestres armorum et equorum, kriegerische Waffen- u. Reitübungen, Suet.: arma virique, bewaffnete Männer, Gewappnete, Curt. – arma induere, Curt.: arma capere, sumere, Cic.: arma sumere pro alqo adversus alqm, Liv.: arma ferre contra alqm, Vell.: ad arma ire, zu den Waffen greifen = sich zum Kampfe (zum Kriege) rüsten, Cael. in Cic. ep.: arma movere, inferre, s. moveo, infero: armis congredi, Acc. fr.: armis decertare od. decernere, Cic., od. dimicare, Nep., od. cernere, Acc. fr., od. certare, Verg.: milites ad arma vocare, Curt.: in armis esse, unter den W. stehen, Liv. u. Curt.: in armis stare, in voller Rüstung, s. Nipperd. Tac. ann. 14, 36. Curt. 4, 13 (47), 10.: CL milia habere in armis, Liv.: in armis aevom agere, Pacuv. fr.: in armis mori, mit den Waffen in der Hand, Sen.: arma deponere, Cic., arma dimittere, proicere, Sen.: arma tradere, Liv.: ad arma! »zu den Waffen!« Caes. u. Liv.: armis od. vi et armis expugnare, mit Waffengewalt, Sall. u. Liv.: u. so vi ac per arma, Suet. – b) meton.: α) die Waffenerhebung, der Kampf, Krieg, Galli inter ferrum et arma nati, Liv.: auctor armorum, Cic.: arma civilia, Cic.: arma inferre, Liv.: Graeciae arma movere, Curt.: arma referre, den Kr. erneuern, Verg.: arma proferre longius ab urbe, Liv.: arma componere, den Kr. endigen, Hor.: arma virumque cano, Verg.: auch für Treffen, Gefecht, in arma feror, Verg. Aen. 2, 337; u. so ibid. 655. – β) die Waffenmacht, Kriegsmacht, Heeresmacht, et Persarum et Spartanorum arma, Curt.: Romana arma ingruere, Liv.: quam diu illa Sullani temporis arma valuerunt, Cic.: arma in Augustum cessere, Tac.: nulla iam publica arma, Tac. – γ) Bewaffnete, Soldaten, Krieger (vgl. Fabri u. Weißenb. Liv 22, 3, 9), levia, Leichtbewaffnete, Liv.: auxiliaria, Hilfstruppen, Ov.: excubiae, arma, cetera aulae, Tac.: vallum armis ambire, Tac.: Hispanias armis non ita redundare, Tac. – dah. δ) Partei im Kriege, neutra arma sequi, neutral bleiben, Ov.: dass. nulla arma movere, Ov. – c) bildl., ein Schutz-, Verteidigungsmittel, eine Waffe, arma senectutis, prudentiae, Cic.: arma quaerere, auf Arglist sinnen, Verg.: amico arma (Lehren) dedit, Hor. – 3) im engsten Sinne (wie auch ὅπλα) der Schild als Hauptübungs- und Schutzwaffe der Alten, bes. der Fußsoldaten, fluitantia arma, Liv.: arma armis pulsare, Curt.: alqm exanimem super arma ferre. Verg.: in arma se colligere (sich decken), Verg.: arma Aeneae describere, Plin. ep.; vgl. Heyne Verg. Aen. 1, 118. Ruperti Tac. Germ. 11 extr. – / Genet. Plur. synk. armûm, Pacuv. tr. 34. Acc. tr. 319; vgl. Cic. de or. 155.
-
6 arma
arma, ōrum, n. (Stamm AR-o, griech. ΑΡ-ω, ich füge an; vgl. τὰ ἄρμενα, Segel u. Tauwerk der Schiffe), griech. εντεα u. ὅπλα, u. altd. Zeug, Gezeug, Wehr u. Waffe, I) im allg., alles, was zu einer Ausrüstung od. Zurüstung gebraucht wird, das Rüstzeug = Gerät, Werkzeug, arma equestria, die ganze Ausrüstung eines Pferdes, »Sattel u. Zeug«, Liv. 35, 23, 11. – das »Segelwerk, Takelwerk, Ruderwerk eines Schiffes«, Verg. Aen. 5, 15: 6, 353: dah. für »Flügel« (als Ruder in der Luft), Ov. art. am. 2, 50. – arma cerealia, Geräte zum Kornstoßen u. Brotbacken, Verg. Aen. 1, 177. – arma venatoria, Jagdgerät, Sen. de ben. 1, 11, 6. – vom »Geräte des Landmanns«, Verg. georg. 1, 160: arma operis sui, Ov. met. 11, 34 sq. – v. »Werkzeugen zum Haarscheren«, Mart. 14, 56. – v. »Baugerätschaften, Bauwerkzeug«, repente lintribus in eam insulam materiem, calcem, caementa, arma convexit, Cic. Mil. 74. – II) prägn., das Kriegszeug, Kampfzeug, 1) im weitesten Sinne, das ganze Kriegsgerät, die Kriegsrüstung, Kriegsmaterialien, armorum custos, factor, doctor, s. custos usw.: pars utraque suos exercitus, sua arma, suos habitura duces, Liv.: armis et castris tentata res est, Cic.: bes. in der Verbindung arma virique, viri armaque u. dgl., Liv.; s. Fabri Liv. 24, 28, 4. – 2) im engern Sinne, die angelegte Rüstung,————Wehr, Waffen, sowohl die, die zum Schutz den Leib bedecken (wie Harnisch, Helm, Schild), als auch die, die man zur Verteidigung u. zum Angriff in der Hand behält (wie Schwert, Keule, Streitaxt), Ggstz. tela (Geschosse u. Angriffswaffen in die Ferne übh., dah. oft verb. tela et arma, arma atque tela, Trutz- u. Schutz- [Schutz- u. Trutz-] waffen; vgl. Fabri Liv. 22 57, 10 Ruperti Tac. Germ. 6, 2), a) eig.: arma auro et argento caelata od. distincta, Curt.: arma his imperata, galea, clipeum, ocreae, lorica, omnia ex aere, Liv.: tot milia armorum detracta corporibus hominum, Liv.: armorum et equitandi peritissimus, in Handhabung der W. und im Reiten, Suet.: exercitationes campestres armorum et equorum, kriegerische Waffen- u. Reitübungen, Suet.: arma virique, bewaffnete Männer, Gewappnete, Curt. – arma induere, Curt.: arma capere, sumere, Cic.: arma sumere pro alqo adversus alqm, Liv.: arma ferre contra alqm, Vell.: ad arma ire, zu den Waffen greifen = sich zum Kampfe (zum Kriege) rüsten, Cael. in Cic. ep.: arma movere, inferre, s. moveo, infero: armis congredi, Acc. fr.: armis decertare od. decernere, Cic., od. dimicare, Nep., od. cernere, Acc. fr., od. certare, Verg.: milites ad arma vocare, Curt.: in armis esse, unter den W. stehen, Liv. u. Curt.: in armis stare, in voller Rüstung, s. Nipperd. Tac. ann. 14, 36. Curt. 4, 13 (47), 10.: CL milia habere in armis, Liv.: in armis————aevom agere, Pacuv. fr.: in armis mori, mit den Waffen in der Hand, Sen.: arma deponere, Cic., arma dimittere, proicere, Sen.: arma tradere, Liv.: ad arma! »zu den Waffen!« Caes. u. Liv.: armis od. vi et armis expugnare, mit Waffengewalt, Sall. u. Liv.: u. so vi ac per arma, Suet. – b) meton.: α) die Waffenerhebung, der Kampf, Krieg, Galli inter ferrum et arma nati, Liv.: auctor armorum, Cic.: arma civilia, Cic.: arma inferre, Liv.: Graeciae arma movere, Curt.: arma referre, den Kr. erneuern, Verg.: arma proferre longius ab urbe, Liv.: arma componere, den Kr. endigen, Hor.: arma virumque cano, Verg.: auch für Treffen, Gefecht, in arma feror, Verg. Aen. 2, 337; u. so ibid. 655. – β) die Waffenmacht, Kriegsmacht, Heeresmacht, et Persarum et Spartanorum arma, Curt.: Romana arma ingruere, Liv.: quam diu illa Sullani temporis arma valuerunt, Cic.: arma in Augustum cessere, Tac.: nulla iam publica arma, Tac. – γ) Bewaffnete, Soldaten, Krieger (vgl. Fabri u. Weißenb. Liv 22, 3, 9), levia, Leichtbewaffnete, Liv.: auxiliaria, Hilfstruppen, Ov.: excubiae, arma, cetera aulae, Tac.: vallum armis ambire, Tac.: Hispanias armis non ita redundare, Tac. – dah. δ) Partei im Kriege, neutra arma sequi, neutral bleiben, Ov.: dass. nulla arma movere, Ov. – c) bildl., ein Schutz-, Verteidigungsmittel, eine Waffe, arma senectutis, prudentiae, Cic.: arma quaerere, auf Arglist sinnen, Verg.: amico arma————(Lehren) dedit, Hor. – 3) im engsten Sinne (wie auch ὅπλα) der Schild als Hauptübungs- und Schutzwaffe der Alten, bes. der Fußsoldaten, fluitantia arma, Liv.: arma armis pulsare, Curt.: alqm exanimem super arma ferre. Verg.: in arma se colligere (sich decken), Verg.: arma Aeneae describere, Plin. ep.; vgl. Heyne Verg. Aen. 1, 118. Ruperti Tac. Germ. 11 extr. – ⇒ Genet. Plur. synk. armûm, Pacuv. tr. 34. Acc. tr. 319; vgl. Cic. de or. 155. -
7 arma
arma, ōrum (qqf. armūm), n. plur. [st2]1 [-] armes. [st2]2 [-] soldats armés. [st2]3 [-] outils, ustensiles, instruments. - armis et castris rem tentare: essayer une chose par tous les moyens. - levia arma: l’infanterie légère. - canere arma, Virg.: chanter les exploits. - acerrimus armis, Virg.: redoutable guerrier. - arma alia ad tegendum, alia ad nocendum, Cic.: armes, les unes défensives, les autres offensives. - Cerealia arma, Virg. En. 1, 177: les armes de Cérès, les outils pour faire le pain. - arma navis, Virg.: agrès.* * *arma, ōrum (qqf. armūm), n. plur. [st2]1 [-] armes. [st2]2 [-] soldats armés. [st2]3 [-] outils, ustensiles, instruments. - armis et castris rem tentare: essayer une chose par tous les moyens. - levia arma: l’infanterie légère. - canere arma, Virg.: chanter les exploits. - acerrimus armis, Virg.: redoutable guerrier. - arma alia ad tegendum, alia ad nocendum, Cic.: armes, les unes défensives, les autres offensives. - Cerealia arma, Virg. En. 1, 177: les armes de Cérès, les outils pour faire le pain. - arma navis, Virg.: agrès.* * *Arma, armorum, Pluraliter tantum. Armures, Harnois, Bastons, Armes.\Arma antiqua. Lucret. De quoy usoyent les anciens.\Inania. Stat. Inutiles.\Trunca. Stat. Brisez.\Versicoloria. Virg. De diverses couleurs.\Arma, Toutes sortes d'instrumens et outils.\Arma, pro Praelio. Virg. Combat.\Arma. Virg. Les guerres.\Armorum denuntiatio. Liu. Denoncement de guerre.\Armorum furiis flammatus. Stat. Enflambé de desir, et rage de faire la guerre.\Arma. Virgil. Faicts d'armes.\Acerrimus armis. Virgil. Vaillant en guerre, Chevaleureux.\Armis exercitus. Tacit. Exercité et usité au faict de la guerre.\Inuictus armis Annibal. Cic. Invincible par armes.\Maturus ad arma. Sil. Bon, ou De suffisant aage pour aller à la guerre.\Rudis armorum. Stat. Qui ne scait que c'est de la guerre, Ignorant.\Fraterna. Seneca. De frere contre frere.\Honesta. Ouid. Juste guerre.\Ignota. Virg. Nouvelle, Non accoustumee.\Socia. Sil. Des alliez et confederez.\Terrestria. Ouid. Guerre demenee sur la terre.\Abiicere arma. Cic. Quitter les armes.\Accingi armis. Virg. S'armer, S'embastonner.\Arma canere. Virg. Descrire les guerres.\Capere arma. Cic. Prendre les armes, Entreprendre la guerre.\Coeptare arma. Tacit. Commencer la guerre.\Deponere arma. Quintil. Laisser les armes.\Arma detrahere alicui. Seneca. Le desarmer et despouiller de ses armes.\Arma ducum dirimere. Lucan. Appoincter le discord.\Discedere ab armis. Cic. Faire apointement.\Armis vrbem excindere. Stat. Desconfire et ruiner par guerres.\Armis exuere aliquem. Virg. Le desarmer.\Facere arma. Cic. Forger armures et harnois.\Arma obuia ferre. Virgil. Aller en armes au devant, Resister par armes.\Ferre arma in medios globos. Silius. Se jecter au milieu de la presse.\Vrbes arma inter se ferrunt. Virgil. Font la guerre les uns contre les autres.\Armis fundere agmina. Ouid. Mettre en fuite, Desconfire.\Immiscere se armis imparibus. Virg. Quand le fort combat contre le foible.\Imperare arma. Cic. Commander par cri public de prendre les armes.\Iniicere arma regnis Stat. Faire la guerre.\Inspicere arma militis. Cic. Revisiter les armures.\Armis aliquem instruere. Virg. Armer.\Instructus omnibus armis. Stat. Armé de toutes pieces.\Iungere arma. Senec. Assembler deux armees en une.\In armis mori. Virg. Mourir en la guerre.\Mouere arma. Senec. Esmouvoir la guerre.\In arma mouere aliquem. Virg. Inciter aucun à faire la guerre.\In arma aliquem mittere. Virg. L'envoyer à la guerre.\Arma negare alicui. Ouid. Luy refuser aide.\Quaerere arma. Virgil. Cercher tromperies et moyens pour faire quelque chose.\Instaurata arma remoliri. Sil. Recommencer la guerre, ou le combat.\Reposcere armis aliquid. Ouid. Redemander par force d'armes.\Armis sternis. Sil. Estre desconfit.\Arma impia sumere. Virg. Entreprendre une guerre injuste.\Tractare arma. Senec. Maniere.\Venire ad arma propter aes alienum. Cic. S'entrebatre.\Vocare ad arma. Cic. Faire cri et commandement que chascun ait à prendre les armes. -
8 arma
arma, ōrum, n. ( gen. plur. armūm, Pac. ap. Cic. Or. 46, 155; Att. ap. Non. p. 495, 23, considered by Cic. in the connection armūm judicium as less correct than armorum) [cf. ARÔ, arariskô = to fit; arthron = joint; harmos = armus = joint, shoulder; artaô = artio, arto = to fit, to fit in closely; artios = fit, exact; artus = close, narrow; ars (artis) = the craft of fitting things; artifex, artificium; Goth. arms = O. H. Germ. aram = Engl. arm; Sanscr. ar = to hit upon, attain; aram = fit, fast; īrmas = arm. Curt.].I.Lit.A.1.. What is fitted to the body for its protection, defensive armor, as the shield, coat of mail, helmet, etc.:2.tot milia armorum, detracta corporibus hostium,
Liv. 45, 39:induere arma,
id. 30, 31:arma his imperata, galea, clipeum, ocreae, lorica, omnia ex aere,
id. 1, 43:pictis et auro caelatis refulgens armis,
id. 7, 10. —Specifically, a shield:B.at Lausum socii exanimem super arma ferebant,
on a shield, Verg. A. 10, 841:caelestia arma, quae ancilia appellantur,
Liv. 1, 20 (v. ancile); id. 8, 30; 1, 37; cf. Verg. A. 1, 119 Heyne; Tac. G. 11 Rup.; Plin. Ep. 5, 6, 43:Aeneas se collegit in arma,
gathered himself under his shield, Verg. A. 12, 491.—Hence, in a more extended sense,Implements of war, arms, both of defence and offence (but of the latter only those which are used in close contest, such as the sword, axe, club; in distinction from tela, which are used in contest at a distance; hence, arma and tela are often contrasted; v. the foll., and cf. Bremi and Dähne ad Nep. Dat. 11, 3): arma rigent, horrescunt tela, Enn. ap. Macr. S. 6, 4; id. ap. Non. p. 469, 26:II.arma alia ad tegendum, alia ad nocendum,
Cic. Caec. 21:armis condicione positis aut defetigatione abjectis aut victoriā detractis,
id. Fam. 6, 2:illum dicis cum armis aureis, Quoius etc.,
Plaut. Mil. 1, 1, 16:ibi Simul rem et gloriam armis belli repperi,
Ter. Heaut. 1, 1, 60:arma antiqua manus, ungues dentesque fuerunt Et lapides, et item, silvarum fragmina, ramei,
Lucr. 5, 1283; so,Mutum et turpe pecus (i. e. primeval man), glandem et cubilia propter Unguibus et pugnis, dein fustibus, atque ita porro Pugnabant armis, quae post fabricaverat usus,
Hor. S. 1, 3, 100 sqq.:capere,
Cic. Rosc. Am. 53, 153; id. Phil. 4, 3, 7; id. Rab. Perd. 6 and 7:sumere,
id. Planc. 36, 88 Wund.; id. Tusc. 2, 24, 58; Vulg. Gen. 27, 3; ib. 3 Reg. 22, 30:accipere, ib. Judith, 14, 2: adprehendere,
ib. Psa. 34, 2:resumere,
Suet. Calig. 48:aptare,
Liv. 5, 49:induere,
id. 30, 31; Ov. M. 14, 798; id. F. 1, 521; Verg. A. 11, 83; Luc. 1, 126:accingi armis,
Verg. A. 6, 184, and Vulg. Jud. 18, 11:armis instructus,
ib. Deut. 1, 41; ib. 1 Par. 12, 13:concitare ad arma,
Caes. B. G. 7, 42:descendere ad arma,
id. ib. 7, 33:vocare ad arma,
Cic. Rab. Perd. 7, 21:vocare in arma,
Verg. A. 9, 22:ferre contra aliquem,
Vell. 2, 56:decernere armis,
Cic. Att. 7, 3:armis cum hoste certare,
id. Off. 3, 22, 87; so,saevis armis,
Verg. A. 12, 890:dimicare armis cum aliquo,
Nep. Milt. 1, 2:esse in armis,
Caes. B. G. 1, 49; Suet. Caes. 69:ponere, abicere,
Cic. Fam. 6, 2:relinquere,
Liv. 2, 10:tradere,
Nep. Ham. 1, 5; Suet. Vit. 10:amittere,
Verg. A. 1, 474:proicere,
Vulg. 1 Macc. 5, 43;7, 44: deripere militibus,
Hor. C. 3, 5, 19:dirimere,
Luc. 1, 104 et saep.—Hence, arma virosque, per arma, per viros, etc., Liv. 8, 25; 8, 30 al.; v. Burm. ad Verg. A. 1, 1, and cf. Liv. 9, 24:tela et arma: armorum atque telorum portationes,
Sall. C. 42, 2; Liv. 1, 25; Col. 12, 3; Tac. G. 29 and 33:armis et castris, prov. (like remis velisque, viris equisque),
with vigor, with might and main, Cic. Off. 2, 24, 84.—Trop., means of protection, defence, weapons:a.tenere semper arma (sc. eloquentiae), quibus vel tectus ipse esse possis, vel, etc.,
Cic. de Or. 1, 8, 32:prudentiae,
id. ib. 1, 38, 172:senectutis,
id. Lael. 4. 9:tectus Vulcaniis armis, id est fortitudine,
id. Tusc. 2, 14, 33:eloquentiae,
Quint. 5, 12, 21:facundiae,
id. 2, 16, 10:justitiae,
Vulg. Rom. 6, 13; ib. 2 Cor. 6, 7:arma lucis,
ib. Rom. 13, 12:horriferum contra Borean ovis arma ministret, i. e. lanas,
Ov. M. 15, 471:haec mihi Stertinius arma (i. e. praecepta) dedit,
Hor. S. 2, 3, 297; cf. id. Ep. 1, 16, 67:arma militiae nostrae non carnalia sunt,
Vulg. 2 Cor. 10, 4.War (once in opp. to pax, v. infra):b.silent leges inter arma,
Cic. Mil. 4, 10; id. Att. 7, 3, 5:arma civilia,
civil war, id. Fam. 2, 16, and Tac. A. 1, 9:civilia arma,
id. Agr. 16; id. G. 37 (otherwise, bella civilia, Cic. Off. 1, 25, 86, and Tac. Agr. 13):ab externis armis otium erat,
Liv. 3, 14; 9, 1; 3, 69 Drak.; 9, 32; 42, 2; Tac. H. 2, 1 al.:a Rubro Mari arma conatus sit inferre Italiae,
Nep. Hann. 2, 1 (for which more freq. bellum inferre alicui, v. infero):ad horrida promptior arma,
Ov. M. 1, 126:qui fera nuntiet arma,
id. ib. 5, 4;14, 479: compositis venerantur armis,
Hor. C. 4, 14, 52. So the beginning of the Æneid: Arma virumque cano; cf. Hor. Ep. 1, 19, 7:melius visum Gallos novam gentem pace potius cognosci quam armis,
Liv. 5, 35 fin.; cf.:cedant arma togae,
Cic. Off. 1, 22, 76.—Also for battle, contest:in arma feror,
Verg. A. 2, 337; so id. ib. 2, 655.—(Abstr. for concr.) The warriors themselves, soldiers, troops:III.nulla usquam apparuerunt arma,
Liv. 41, 12:nostro supplicio liberemus Romana arma, i. e. Romanum exercitum,
id. 9, 9; 21, 26:Hispanias armis non ita redundare,
Tac. H. 2, 32:expertem frustra belli et neutra arma secutum,
neither party, Ov. M. 5, 91: auxiliaria arma, auxiliaries, auxiliary troops = auxiliares (v. auxiliaris, I.), id. ib. 6, 424; cf. id. ib. 14, 528.—Transf., poet. (like hoplon and entea in Gr.), implements, instruments, tools, utensils, in gen. Of implements for grinding and baking:Cerealia arma,
the arms of Ceres, Verg. A. 1, 177 (cf. Hom. Od. 7, 232: entea daitos). —Of implements of agriculture, Ov. M. 11, 35:dicendum est, quae sint duris agrestibus arma, Quīs sine nec potuere seri nec surgere messes,
Verg. G. 1, 160.—Of the equipments, tackle of a ship ( mast, sails, rudder, etc.):colligere arma jubet validisque incumbere remis,
Verg. A. 5, 15; 6, 353.—Hence used by Ovid for wings:haec umeris arma parata suis, A. A. 2, 50 (cf. in the foll. verse: his patria est adeunda carinis).—And so of other instruments,
Mart. 14, 36. -
9 arma
'armaf/el1) Waffe farma atómica/arma nuclear — Atomwaffe f
2) ( blasón) Wappen n3) (fig)4)rendir las arma — MIL die Waffen niederlegen f/pl
5)alzarse en armas — zu den Waffen greifen f/pl, sich empören
6) (fig)7) (fig)de armas tomar — streitsüchtiger Mensch m, energische Person f
sustantivo femenino (el)2. (figurado) [medio] Waffe4. (locución)arma de dos filos o doble filo zweischneidiges Schwert————————armas femenino plural[profesión militar] Militärlaufbahn diearmaarma ['arma]num1num (instrumento) Waffe femenino; arma blanca Stichwaffe femenino; arma de fuego Schusswaffe femenino; arma homicida Tatwaffe femenino; arma de reglamento Dienstwaffe femenino; ¡apunten armas! legt an!; ¡descansen armas! Gewehr ab!; llegar a las armas handgreiflich werden; pasar por las armas standrechtlich erschießen; rendir las armas die Waffen niederlegen; tomar las armas zu den Waffen greifen; armas de destrucción masiva Massenvernichtungswaffen femenino pluralnum5num (loc): un hombre de armas tomar ein streitbarer Mann; mi novio es de armas tomar mein Freund lässt sich dativo nichts gefallen -
10 arma
arma (pl -i, ant -e) f 1) оружие; орудие arma bianca -- холодное оружие arma da punta -- колющее оружие arma da taglio -- рубящее оружие arma a doppio taglio а) обоюдорежущее оружие б) fig палка о двух концах arma anticarro -- противотанковое оружие arma atomica -- атомное оружие armi (termo)nucleari -- (термо)ядерное оружие armaal neutrone -- нейтронное оружие armi chimiche a composizione binaria -- бинарное химическое оружие armi a fasci particellari -- пучковое оружие armi batteriologiche -- бактериологическое оружие armi convenzionali -- обычные виды вооружения compagno d'arma -- товарищ по оружию gente d'armi -- солдаты fatto d'armi -- бой piazza d'armi а) плац б) плацдарм porto d'arma -- разрешение на ношение оружия arma volontà! -- вольно! (команда) chiamare alle armi -- призвать к оружию impugnare le armi -- взяться за оружие, взять в руки оружие (тж перен) levarsi in armi -- восстать, организовать вооруженное восстание abbassare le armi -- сложить оружие, сдаться prendere le armi -- бряцать оружием chiamare sotto le armi -- призвать под ружье, призвать к оружию stare sotto le armi -- быть на военной службе, быть под ружьем tenere in arma -- держать под ружьем presentare le armi -- брать на караул 2) род войск arma di fanteria -- пехота arma dei bersaglieri -- берсальеры arma dei carabinieri -- карабинеры, жандармерия armi dotte -- специальные рода войск (артиллерия и инженерные войска) arma del genio -- инженерные войска arma navale -- военно-морской флот con armi e bagagli -- со всеми пожитками sospendere le armi -- объявить перемирие passare per le armi -- расстрелять stare sull'armi -- быть начеку le prime armi -- первые стычки с противником alle prime armi -- начинающий (напр о писателе) essere alle prime armi -- дебютировать, делать первые шаги на каком-л поприще -
11 arma
arma (pl -i, ant - e) f́ 1) оружие; орудие arma bianca [da fuoco] — холодное [огнестрельное] оружие arma da punta — колющее оружие arma da taglio — рубящее оружие arma a doppio taglio а) обоюдорежущее оружие б) fig палка о двух концах arma anticarro — противотанковое оружие arma atomica — атомное оружие armi (termo)nucleari — (термо)ядерное оружие armaal neutrone — нейтронное оружие armi chimiche a composizione binaria — бинарное химическое оружие armi a fasci particellari — пучковое оружие armi batteriologiche — бактериологическое оружие armi convenzionali — обычные виды вооружения compagno d'arma — товарищ по оружию gente d'armi — солдаты fatto d'armi — бой piazza d'armi а) плац б) плацдарм porto d'armale armi — сложить оружие, сдаться prendere le armi — бряцать оружием chiamare sotto le armi — призвать под ружьё, призвать к оружию stare sotto le armi — быть на военной службе, быть под ружьём tenere in arma — держать под ружьём presentare le armi — брать на караул 2) род войск arma di fanteria — пехота arma dei bersaglieri — берсальеры arma dei carabinieri — карабинеры, жандармерия armi dotte — специальные рода войск ( артиллерия и инженерные войска) arma del genio — инженерные войска arma navale — военно-морской флот¤ con armi e bagagli — со всеми пожитками sospendere le armi — объявить перемирие passare per le armi — расстрелять stare sull'armi — быть начеку le prime armi — первые стычки с противником alle prime armi — начинающий ( напр о писателе) essere alle prime armi — дебютировать, делать первые шаги на каком-л поприще -
12 arma
arma ōrum, n [1 AR-], implements, outfit, instruments, tools: cerealia, for making bread, V.: (coloni) operis, O.: omne genus: armorum, Cs.: Conligere arma iubet, the ship's tackle, V.—Armor fitted to the body, defensive armor (the shield, coat of mail, helmet, etc.): arma his imperata, galea, clipeum, ocreae, lorica, omnia ex aere, L.: auro caelata, L.: Lausum super arma ferre, on his shield, V.: caelestia, quae ancilia appellantur, L.: se collegit in arma, covered with his shield, V. — In gen., implements of war, arms, weapons: alia ad tegendum, alia ad nocendum: belli, T.: pugnis, dein... Pugnabant armis, H.: arma capere: ferre posse, Cs.: aptare, L.: induere, O.: armis accingi, V.: vocare ad arma: ad arma concurri, Cs.: armis uti: in armis esse, under arms, Cs.: cum alquo armis dimicare, N.: deponere, Cs.: amittere, V.: deripere militibus, H.: ad bellum polliceri, L.: armorum atque telorum portationes, S. — Fig., means of protection, defence, weapons: prudentiae: mihi Stertinius arma (i. e. praecepta) dedit, H.: contra Borean, i. e. covering, O.: quaerere conscius arma, i. e. ways of attacking me, V.: silent leges inter arma, in war: cedant arma togae: externa erat, foreign, L.: civilia, Ta.: inferre Italiae, N.: ad horrida promptior arma, O.: compositis armis, H.: Arma virumque cano, V.: in arma feror, battle, V.—A side, party in war: isdem in armis fui.—Soldiers, troops: nostro supplicio liberemus Romana arma, L.: machina Feta armis, V.: auxiliaria, auxiliary troops, O. -
13 arma
armaarma ['arma] <-i>sostantivo FemininWaffe Feminin; arma-i a corto raggio Kurzstreckenraketen Feminin plurale; arma-i a medio raggio Mittelstreckenraketen Feminin plurale; arma automatica Schnellfeuerwaffe Feminin; arma azzurra Luftwaffe Feminin; arma da fuoco Feuerwaffe Feminin; fatto d'arma-i Gefecht neutro; andare sotto le arma-i zum Militär gehen; chiamare alle arma-i einberufen; deporre le arma-i die Waffen strecken; arma a doppio taglio figurato zweischneidiges Schwert; essere alle prime arma-i figurato ein (blutiger) Anfänger sein; partire con arma-i e bagagli figurato mit Sack und Pack aufbrechenDizionario italiano-tedesco > arma
14 arma sf
['arma] arma (-i)(anche), fig weaponessere alle prime armi fig — to be a novice, have just started
15 arma
arma s.f. (pl. àrmi) 1. (Arm,Mil) arme: prendere le armi prendre les armes. 2. ( Mil) ( corpo) arme, armée: in che arma sei stato? quelle armée as-tu fait? 3. ( fig) ( mezzo) arme: quella lettera è un'arma pericolosa nelle sue mani cette lettre est une arme dangereuse entre ses mains. 4. ( Arald) (arme, stemma) armes pl. 5. al pl. ( servizio militare) drapeaux m.pl., armes.16 arma
arma arma, orum n оружие17 arma
'arma Wappen n; MAR Takelwerk n;arma etmek MAR ausrüsten18 arma
arma s\arma donatmak auftakeln19 arma
20 ARMA
ARMA, Army Attach(————————ARMA, autoregressive moving average (system)English-Russian dictionary of planing, cross-planing and slotting machines > ARMA
См. также в других словарях:
arma — arma … Dictionnaire des rimes
ARMA 2 — ArmA II European cover Developer(s) Bohemia Interactive Studio Publisher(s) … Wikipedia
Arma — Saltar a navegación, búsqueda Para otros usos de este término, véase Arma (desambiguación). Armas de la Edad del Bronce. Un arma es una herramienta de agresión útil para la caza y … Wikipedia Español
arma — (Del lat. arma, ōrum, armas). 1. f. Instrumento, medio o máquina destinados a atacar o a defenderse. 2. Mil. Cada uno de los institutos combatientes de una fuerza militar. El arma de infantería, de caballería, de artillería. 3. p. us. Rebato o… … Diccionario de la lengua española
ARMA 2 — Entwickler Bohemia Interactive … Deutsch Wikipedia
ArmA II — Éditeur 505 Games Morphicom pour l Allemagne Développeur Bohemia Interactive Studio Concepteur … Wikipédia en Français
ArmA 2 — Éditeur 505 Games Morphicom pour l Allemagne Développeur Bohemia Interactive Studio Concepteur Bohemia Interactive Studio Date de sortie 29 Mai 2009 en Allemagne Téléchargeable en précommande le 17 juin 2009 en Europe 19 juin 2009 en Europe 26 j … Wikipédia en Français
Arma 2 — Éditeur 505 Games Morphicom pour l Allemagne Développeur Bohemia Interactive Studio Concepteur Bohemia Interactive Studio Date de sortie 29 Mai 2009 en Allemagne Téléchargeable en précommande le 17 juin 2009 en Europe 19 juin 2009 en Europe 26 j … Wikipédia en Français
arma — sustantivo femenino 1. Objeto que sirve para atacar o defenderse: arma antiaérea, arma nuclear, arma ligera, arma pesada, arma secreta. arma táctica. arma arrojadiza 1.1. Objeto que puede ser lanzado con intención de hacer daño: Una botella puede … Diccionario Salamanca de la Lengua Española
armă — ÁRMĂ, arme, s.f. 1. Obiect, unealtă, aparat, maşină care serveşte în lupta împotriva inamicului, la vânat, în unele probe sportive etc. ♢ expr. A fi (sau a se afla) sub arme = a face serviciul militar. ♦ Parte dintr o armată specializată şi… … Dicționar Român
ArmA — ArmA: Armed Assault Entwickler: Bohemia Interactive Verleger: 505 Games, IDEA Games , Licomp.Empik.Multimedia, Morphicon, akella, Atari Publikation … Deutsch Wikipedia
Перевод: со всех языков на все языки
со всех языков на все языки- Со всех языков на:
- Все языки
- Со всех языков на:
- Все языки
- Адыгейский
- Азербайджанский
- Аймара
- Албанский
- Английский
- Баскский
- Болгарский
- Водский
- Галисийский
- Греческий
- Датский
- Исландский
- Испанский
- Итальянский
- Каталанский
- Квенья
- Кечуа
- Курдский
- Латинский
- Мальтийский
- Немецкий
- Нидерландский
- Папьяменто
- Пенджабский
- Португальский
- Румынский, Молдавский
- Русский
- Суахили
- Татарский
- Турецкий
- Узбекский
- Фарерский
- Французский
- Чешский
- Эльзасский