-
1 alienigenus
aliēnigenus, a, um [ alienus + gigno ]1) иностранного происхождения, иноземный (sacra Sen; exempla VM)2) инородный, разнородный ( alienigenis rebus constare Lcr) -
2 alienigenus
aliēnigenus, a, um (alienus u. geno = gigno), fremden Ursprungs, dah. I) aus einander fremden Bestandteilen zusammengesetzt, fremd- od. verschiedenartig, alienigenis ex partibus esse, Lucr.: alienigenis rebus constare, Lucr. – II) ausländisch, fremd, alienigeni pisces, Col.: alienigena semina, Col.: alienigena sacra, Sen.: mulieres alienigeni sanguinis, Val. Max.: alienigena exempla, Val. Max.
-
3 ălĭēnĭgĕnus
ălĭēnĭgĕnus, a, um [st1]1 [-] d'origine étrangère, étranger. - Sen. Ep. 108, 22. [st1]2 [-] hétérogène, composé d'éléments divers. - Lucr. 1, 860; 1, 865; 1, 869; 1, 874; 5, 880. -
4 alienigenus
aliēnigenus, a, um (alienus u. geno = gigno), fremden Ursprungs, dah. I) aus einander fremden Bestandteilen zusammengesetzt, fremd- od. verschiedenartig, alienigenis ex partibus esse, Lucr.: alienigenis rebus constare, Lucr. – II) ausländisch, fremd, alienigeni pisces, Col.: alienigena semina, Col.: alienigena sacra, Sen.: mulieres alienigeni sanguinis, Val. Max.: alienigena exempla, Val. Max.Ausführliches Lateinisch-deutsches Handwörterbuch > alienigenus
-
5 alienigenus
ălĭēnĭgĕnus, a, um, v. the preced. -
6 alienigenus
alienigena, alienigenum ADJdifferent, foreign, alien; of/born in another country; imported, exotic; mixed -
7 alienigena
(subst.) иноземец (l. 1. C. 8, 49);alienigenus (adi.) иноземный, чужой, gens alienig. (1. 2. C. 4, 41).
Латинско-русский словарь к источникам римского права > alienigena
-
8 alienigena
ălĭēnĭgĕna, ae, m. (also, ălĭēnĭgĕ-nus, a, um, adj.; cf. Prisc. p. 677 P., and advena) [alienus-gigno], born in a foreign land; hence,I. A.Of persons (very freq. in Cic., esp. in his orations):B.homo longinquus et alienigena,
Cic. Deiot. 3:alienigenae hostes,
id. Cat. 4, 10; cf. Liv. 26, 13:testes,
Cic. Font. 10:dii,
id. Leg. 2, 10:mulieres,
Vulg. 3 Reg. 11, 1.— Subst.:quid alienigenae de vobis loqui soleant,
Cic. Fl. 27:si ipse alienigena summi imperii potiretur,
Nep. Eum. 7, 1; Curt. 5, 11; 6, 3; Vulg. Lev. 22, 10; ib. Luc. 17, 18.—Of things:II.vino alienigenā utere,
Gell. 2, 24; and with the adj. form: ălĭēnĭgĕnus, a, um:pisces alienigeni,
Col. 8, 16, 9:fetus,
id. 8, 5, 10:semina,
id. 3, 4, 1:ALIENIGENVM CORPVS,
Inscr. Orell. 5048:ne alienigenae justitiae obliti videamur,
Val. Max. 6, 5, 1 ext.:exempla,
id. 1, 5, 1 ext.:studia,
id. 2, 1 fin.:sanguis,
id. 6, 2, 1 ext.:conversationis,
Vulg. 2 Macc. 4, 13.—In Lucr., produced from different materials, heterogeneous:scire licet nobis venas et sanguen et ossa [et nervos alienigenis ex partibus esse],
Lucr. 1, 860; 1, 865; 1, 869; 1, 874; 5, 880.
См. также в других словарях:
alienígeno — ► adjetivo Que es extraño o no natural: ■ especies alienígenas. * * * alienígeno, na. (Del lat. alienigĕnus). adj. Extraño, no natural … Enciclopedia Universal
alienígeno — alienígeno, na (Del lat. alienigĕnus). adj. Extraño, no natural … Diccionario de la lengua española