-
1 a face o afirmaţie
to make an assertion / a statement. -
2 a pune la îndoială (o afirmaţie)
to query whether...Română-Engleză dicționar expresii > a pune la îndoială (o afirmaţie)
-
3 a susţine o afirmaţie prin fapte
to bear out a statement.Română-Engleză dicționar expresii > a susţine o afirmaţie prin fapte
-
4 a nu rezista la o cercetare / examinare atentă
( d. o afirmaţie etc.) not to bear examination.Română-Engleză dicționar expresii > a nu rezista la o cercetare / examinare atentă
См. также в других словарях:
afirmaţie — AFIRMÁŢIE, afirmaţii, s.f. Declaraţie, susţinere a unei păreri (exprimtă cu tărie). ♦ (La pl.) Vorbe care exprimă o afirmare. – Din fr. affirmation, lat. affirmatio. Trimis de ana zecheru, 26.08.2002. Sursa: DEX 98 Afirmaţie ≠ negaţie Trimis de … Dicționar Român
afirmáţie — s. f. (sil. ţi e), art. afirmáţia (sil. ţi a), g. d. art. afirmáţiei; pl. afirmáţii, art. afirmáţiile (sil. ţi i ) … Romanian orthography
teză — TÉZĂ, teze, s.f. 1. Afirmaţie expusă şi susţinută într o discuţie; idee principală dezvoltată şi demonstrată într o operă, într o cuvântare etc. ♢ loc. adv. (înv.) În teză generală = în general. ♦ (fil.) Idee, propoziţie care formează primul… … Dicționar Român
aserţiune — ASERŢIÚNE, aserţiuni, s.f. (fil.) Enunţ care este dat ca adevărat; p.gener. afirmaţie. [pr.: ţi u ] – Din fr. assertion, lat. assertio, onis. Trimis de laurap, 18.11.2002. Sursa: DEX 98 ASERŢIÚNE s. v. afirmaţie, cuvânt, declaraţie, mărturisire … Dicționar Român
calomnie — CALOMNÍE, calomnii, s.f. Afirmaţie mincinoasă şi tendenţioasă făcută cu scopul de a discredita onoarea sau reputaţia cuiva; defăimare, clevetire. – Din fr. calomnie, lat. calumnia. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98 Calomnie ≠ elogiu … Dicționar Român
lapalisadă — LAPALISÁDĂ, lapalisade, s.f. Afirmaţie a cărei evidenţă naivă provoacă râsul. – Din fr. lapalissade. Trimis de LauraGellner, 17.05.2004. Sursa: DEX 98 lapalisádă s. f., g. d. art. lapalisádei; pl. lapalisáde Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa … Dicționar Român
afirmativ — AFIRMATÍV, Ă, afirmativi, e, adj. (Despre un enunţ) Care are un caracter de afirmare, un sens pozitiv; (despre o judecată) care conţine o afirmaţie. ♢ expr. În caz afirmativ = dacă se va întâmpla aşa; în cazul când întâmplările sunt favorabile. – … Dicționar Român
alegaţie — ALEGÁŢIE, alegaţii, s.f. (jur.) Faptul de a alega2; invocare a unei teorii, a unei păreri în sprijinul unei afirmaţii făcute sau pentru a justifica ceva. [var.: (înv.) alegaţiúne s.f.] – Din fr. allégation, lat. allegatio, onis. Trimis de ana… … Dicționar Român
corolar — COROLÁR1, corolare, s.n. (mat.) Concluzie care derivă nemijlocit dintr o teoremă. ♦ Idee care decurge dintr o teorie, dintr o afirmaţie etc. – Din fr. corollaire, lat. corollarium. Trimis de IoanSoleriu, 21.08.2007. Sursa: DEX 98 COROLÁR2, Ă,… … Dicționar Român
pozitiv — POZITÍV, Ă, pozitivi, e, adj. l. Care se întemeiază pe experienţă, pe fapte, pe realităţi; p. ext. care are un caracter de certitudine; cert, adevărat, real, sigur. ♢ Ştiinţe pozitive = ştiinţe experimentale. ♦ Care are o semnificaţie justa,… … Dicționar Român
teoremă — TEORÉMĂ, teoreme, s.f. (mat.) Afirmaţie al cărei adevăr se stabileşte prin demonstraţie. [pr.: te o ] – Din fr. théorème. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 teorémă s. f. (sil. te o ), g. d. art. teorémei; pl. teoréme … Dicționar Român
