-
1 abrumpo
ab-rumpo, rūpī, ruptum, ere, I) abreißen = losreißen, ramos, Ov.: caudam equi, Frontin.: sibi partem viscerum, Curt.: vincla, Enn., od. vincula, Liv.: frenos, Sen.: laqueos, Ggstz. solvere laqueos (im Bilde), Plin. ep.: stamen, Iuven.: collum (verst. sibi), v. Gänsen, Varr.: atrox tempestas fastigia aliquot templorum a culminibus abrupta foede dissipavit, Liv. – übtr., Hellespontus Asiam abrumpit Europae, Plin. – equites ab exercitu, Curt.: se latrocinio Antoni (von der Räuberbande des A.), Cic. Phil. 14, 31: plebs velut abrupta a populo, Liv.: divelli ab alqo et abrumpi (durch den Tod), Curt.: Graeci abrupti a ceteris, abgeschnitten, Curt.: abrumperet vitam ab ea civitate, cuius etc., möge seinen Lebensfaden losreißen usw., Tac.: lucrum ex re patroni abruptum, gezogenen, ICt.: omnibus inter victoriam mortemve certā desperatione abruptis (abgeschnitten), Liv.: abr. suspiciones palam, vom Zaun brechen, Apul. apol. 98. – II) abreißen = zerreißen, zersprengen, mit Gewalt trennen, 1) eig.: nubes, Verg.: pontem, Tac.: pontem post tergum alcis, Val. Max.: laxati ordines abrumpuntur (werden durchbrochen), nec possunt restitui, Tac.: abr. venas, aufreißen (um zu sterben), Tac.: verberibus corpus abrumpitur, wird zerfleischt, Sen. rhet.: imbres abrupti, Wolkenbruch, Apul. – v. lebl. Subjj., praealtae praecipitesque fossae pluribus locis obiectae abruperant iter, hatten versperrt, Curt. – 2) übtr., a) verletzen, fas, Verg.: fidem, Tac.: od. abstumpfen, zerstreuen, aciem intentionis, Flor. 1. pr. § 3. – b) vor der Zeit od. schnell, unvermutet abbrechen = aufgeben, abschneiden, unterbrechen, stören, verscheuchen (s. Ladew. Verg. georg. 3, 530), vitam, Verg.: vitam ab ea civitate, Tac.: lucem, Verg.: somnos, Verg.: somnum, Sil.: medium sermonem, Verg.: inceptum sermonem, Quint.: abrupto, quem inchoaverat, sermone, Quint.: nonnumquam hilariores sermones, Suet.: repetiit quod abruperat, Plin. ep.: non abrupta esse studia (Ggstz. dilata), Quint.: otium (Ggstz. intermittere), Plin. ep.: spem undique, Tac.: alci spem gratiae cito, Curt.: dissimulationem, die Maske auf einmal abwerfen, Tac.: abruptis voluptatibus, nachdem ihr den Lüsten für immer entsagt habt, Tac.
-
2 abrumpo
ab-rumpo, rūpī, ruptum, ere, I) abreißen = losreißen, ramos, Ov.: caudam equi, Frontin.: sibi partem viscerum, Curt.: vincla, Enn., od. vincula, Liv.: frenos, Sen.: laqueos, Ggstz. solvere laqueos (im Bilde), Plin. ep.: stamen, Iuven.: collum (verst. sibi), v. Gänsen, Varr.: atrox tempestas fastigia aliquot templorum a culminibus abrupta foede dissipavit, Liv. – übtr., Hellespontus Asiam abrumpit Europae, Plin. – equites ab exercitu, Curt.: se latrocinio Antoni (von der Räuberbande des A.), Cic. Phil. 14, 31: plebs velut abrupta a populo, Liv.: divelli ab alqo et abrumpi (durch den Tod), Curt.: Graeci abrupti a ceteris, abgeschnitten, Curt.: abrumperet vitam ab ea civitate, cuius etc., möge seinen Lebensfaden losreißen usw., Tac.: lucrum ex re patroni abruptum, gezogenen, ICt.: omnibus inter victoriam mortemve certā desperatione abruptis (abgeschnitten), Liv.: abr. suspiciones palam, vom Zaun brechen, Apul. apol. 98. – II) abreißen = zerreißen, zersprengen, mit Gewalt trennen, 1) eig.: nubes, Verg.: pontem, Tac.: pontem post tergum alcis, Val. Max.: laxati ordines abrumpuntur (werden durchbrochen), nec possunt restitui, Tac.: abr. venas, aufreißen (um zu sterben), Tac.: verberibus corpus abrumpitur, wird zerfleischt, Sen. rhet.: imbres abrupti, Wolkenbruch, Apul. – v. lebl. Subjj., praealtae praecipitesque fossae pluribus locis obiectae————abruperant iter, hatten versperrt, Curt. – 2) übtr., a) verletzen, fas, Verg.: fidem, Tac.: od. abstumpfen, zerstreuen, aciem intentionis, Flor. 1. pr. § 3. – b) vor der Zeit od. schnell, unvermutet abbrechen = aufgeben, abschneiden, unterbrechen, stören, verscheuchen (s. Ladew. Verg. georg. 3, 530), vitam, Verg.: vitam ab ea civitate, Tac.: lucem, Verg.: somnos, Verg.: somnum, Sil.: medium sermonem, Verg.: inceptum sermonem, Quint.: abrupto, quem inchoaverat, sermone, Quint.: nonnumquam hilariores sermones, Suet.: repetiit quod abruperat, Plin. ep.: non abrupta esse studia (Ggstz. dilata), Quint.: otium (Ggstz. intermittere), Plin. ep.: spem undique, Tac.: alci spem gratiae cito, Curt.: dissimulationem, die Maske auf einmal abwerfen, Tac.: abruptis voluptatibus, nachdem ihr den Lüsten für immer entsagt habt, Tac. -
3 concurso
con-curso, āvī, ātum, āre, h in und her rennen, -laufen, -streichen, -ziehen, -reisen, I) intr.: a) v. Pers.: α) übh.: tum trepidare et concursare, Caes.: aquaticae aves concursantes, Plin.: c. pavidos ultro citroque, Auct. b. Afr.: toto foro, Liv.: dies noctesque, Cic.: quālibet, Varr. fr.: circum tabernas, Cic.: pedibus (zu F.) circum milites, Hirt.: per viam, Liv.: concursare inter se agricolae, Cl. Mam. pan.: coqui inter tot ignes concursantes, Sen. – β) als milit. t. t., den Feind wiederholt angreifen, plänkeln, scharmützeln, Liv. 5, 8, 8: in proelio, Liv. 28, 2, 7: inter saxa rupesque, Liv. 22, 18, 2: modo in (gegen) primum modo in novissimum agmen, Liv. 21, 35, 2 (dazu Fabri). – γ) allenthalben umherreisen, alcis villas obire et cum eo simul lecticulā c., Cic. ep. 7, 1, 5. – bes. v. Magistraten in der Provinz, s. Cic. Verr. 5, 29 u. 80. – b) von Lebl.: concursantes undae, hin u. her wogende, Acc. tr. fr.: stella concursans, Plin.: nunc hinc nunc illine abrupti nubibus ignes concursant, Lucr. – II) tr. irgendwo umherlaufen, -ziehen, -reisen, c. omnes fere domos omnium, von Haus zu Haus, Cic.: omnium mortalium lectos, Cic.
-
4 concurso
con-curso, āvī, ātum, āre, h in und her rennen, -laufen, -streichen, -ziehen, -reisen, I) intr.: a) v. Pers.: α) übh.: tum trepidare et concursare, Caes.: aquaticae aves concursantes, Plin.: c. pavidos ultro citroque, Auct. b. Afr.: toto foro, Liv.: dies noctesque, Cic.: quālibet, Varr. fr.: circum tabernas, Cic.: pedibus (zu F.) circum milites, Hirt.: per viam, Liv.: concursare inter se agricolae, Cl. Mam. pan.: coqui inter tot ignes concursantes, Sen. – β) als milit. t. t., den Feind wiederholt angreifen, plänkeln, scharmützeln, Liv. 5, 8, 8: in proelio, Liv. 28, 2, 7: inter saxa rupesque, Liv. 22, 18, 2: modo in (gegen) primum modo in novissimum agmen, Liv. 21, 35, 2 (dazu Fabri). – γ) allenthalben umherreisen, alcis villas obire et cum eo simul lecticulā c., Cic. ep. 7, 1, 5. – bes. v. Magistraten in der Provinz, s. Cic. Verr. 5, 29 u. 80. – b) von Lebl.: concursantes undae, hin u. her wogende, Acc. tr. fr.: stella concursans, Plin.: nunc hinc nunc illine abrupti nubibus ignes concursant, Lucr. – II) tr. irgendwo umherlaufen, -ziehen, -reisen, c. omnes fere domos omnium, von Haus zu Haus, Cic.: omnium mortalium lectos, Cic.Ausführliches Lateinisch-deutsches Handwörterbuch > concurso
См. также в других словарях:
abrupt — ABRÚPT, Ă, abrupţi, te, adj. 1. (Despre povârnişuri, prăpăstii etc.) Cu pantă repede, greu accesibil; accidentat, prăpăstios. 2. fig. (Despre stil) Fără legătură, inegal. 3. (Despre un organ) Târâtor, repent. – Din fr. abrupt, lat. abruptus.… … Dicționar Român
canion — CANIÓN, canioane, s.n. Vale adâncă şi foarte strâmtă, cu pereţi abrupţi şi cu fundul îngust, prin care râurile curg vijelios, formând vârtejuri. [pr.: ni on] – Din fr. cañon, germ. Cañon. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98 canión s. n … Dicționar Român
cheie — CHÉIE, chei, s.f. 1. Obiect de metal care serveşte la încuierea sau descuierea unei broaşte sau a unui lacăt. ♢ loc. adj. şi adv. La cheie = (despre locuinţe, uzine etc.) (care este) complet finisat, bun pentru a fi dat în folosinţă. ♢ expr. A… … Dicționar Român
defileu — DEFILÉU, defileuri, s.n. Vale transversală îngustă, adâncă şi lungă, cu versanţi abrupţi, săpată de o apă curgătoare în regiunile muntoase. – Din fr. défilé. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DEFILÉU s. v. chei. Trimis de siveco, 13.09 … Dicționar Român
ravenă — RAVÉNĂ, ravene, s.f. Vale strâmtă cu versanţi abrupţi, instabili. – Din fr. ravin. Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX 98 ravénă s. f., g. d. art. ravénei; pl. ravéne Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic RAVÉN//Ă… … Dicționar Român
trog — TROG, troguri, s.n. Vale glaciară. – Din germ. Trog. Trimis de baron, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TROG s. v. vale glaciară. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime trog s. n., pl. tróguri Tr … Dicționar Român
Dichapetalum — Dichapetalum … Wikipedia Español
Petrus Dathenus — Petrus Dathenus, détail d un portrait par A. Schouman, 1755, d’après un original du XVIe siècle Naissance … Wikipédia en Français
abruptipenné — ⇒ABRUPTIPENNÉ, ÉE, adj. BOT. Se dit d une feuille composée pennée dont les folioles, en nombre pair, sont disposées latéralement le long d un pétiole commun qui se termine brusquement sur deux folioles symétriques, sans se prolonger par une… … Encyclopédie Universelle
ARCTOS — I. ARCTOS mons iuxta Propontidem, quem semiferi et horrendi gigantes ex terra geniti incolebant, quos etiam Thessalos fuisse dicit Deilochus: Apollonius vero, in Herculis perniciem, a Iunonone fabulose scribit creatos. Fabulae a leone Nemaeo… … Hofmann J. Lexicon universale
CREPIDO — apud Statium, l. 2. Theb. v. 504. contra importuna crepido Oedipodionidae domus alitis. Saxum eminens, Lutatio est. Sed et firmitatem saxi vox denotat. Idem, l. 1. Silv. 1. Equô Max. v. 58. teneat quamvis aeterna crepido. Quae superiniecti… … Hofmann J. Lexicon universale