abnegáţie

См. также в других словарях:

• abnegaţie — abnegaţíe s. f. devotament dus până la sacrificiu. (< fr. abnégation, lat. abnegatio) Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN  ABNEGÁŢIE s.f. Devotament (dus până la sacrificiu); abnegare. ♦ Renunţare; sacrificiu voluntar. – Din fr. abnégation …   Dicționar Român

• abnegáţie — s. f., art. abnegáţia; pl. abnegáţii, art. abnegáţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

• cavaler — CAVALÉR, cavaleri, s.m. 1. (În Roma antică) Membru al ordinului ecvestru, inferior ordinului senatorial. ♦ (În evul mediu, în apusul şi în centrul Europei) Titlu nobiliar conferit, iniţial pentru fapte de arme, de rege sau de un reprezentant al… …   Dicționar Român

• devotament — DEVOTAMÉNT s.n. Ataşament sincer faţă de o persoană sau faţă de o cauză şi hotărârea de a o servi în orice împrejurare şi fără rezerve; abnegaţie. – Din fr. dévouement (după devota). Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DEVOTAMÉNT s. 1.… …   Dicționar Român

• eroină — EROÍNĂ, eroine, s.f.1. Femeie care se distinge prin curaj, vitejie şi abnegaţie în diverse împrejurări. 2. Femeie care reprezintă personajul principal dintr o operă literară. ♦ Femeie care este personajul principal al unei întâmplări, care atrage …   Dicționar Român

• apostolat — APOSTOLÁT s.n. Misiunea de apostol (I), activitatea desfăşurată de un apostol. – Din fr. apostolat, lat. apostolatus. Trimis de cata, 07.03.2004. Sursa: DEX 98  APOSTOLÁT s. (înv.) apostolie. (apostolatul ucenicilor lui Hristos.) Trimis de… …   Dicționar Român

• devotat — DEVOTÁT, Ă, devotaţi, te, adj. Plin de devotament, de abnegaţie faţă de cineva sau de ceva; credincios. – v. devota. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  Devotat ≠ adulter, infidel, necredincios Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

• abnega — abnegá vb. tr. a tăgădui, a nega, a se lepăda de ceva sau de cineva. (< lat. abnegare) Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN  ABNEGÁ, abnég, vb. I. tranz. A tăgădui, a nega, a se lepăda de cineva sau de ceva. – Din lat. abnegare. Trimis de… …   Dicționar Român

• abnegare — ABNEGÁRE s.f. (Rar) Abnegaţie. – v. abnega. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  abnegáre s. f., g. d. art. abnegării; pl. abnegări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

• abnegaţiune — ABNEGAŢIÚNE s.f. v. abnegaţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

• devota — DEVOTÁ, devotez, vb. I. refl. A se pune fără rezerve în serviciul cuiva sau a ceva; a se dedica, a se consacra în întregime. – Din lat. devotare, fr. dévouer. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  DEVOTÁ vb. v. consacra. Trimis de… …   Dicționar Român