Перевод: с латинского на все языки

со всех языков на латинский

CUDO

  • 1 cudo

    cudo cudo, cudi, cusum, ere ковать

    Латинско-русский словарь > cudo

  • 2 cūdō

        cūdō —, —, ere,    to strike, beat, pound, knock. —Prov.: istaec in me cudetur faba, i. e. I shall smart for that, T. — To hammer, stamp, coin: argentum, T.
    * * *
    I
    cudere, cudi, cusus V TRANS
    beat/pound/thresh; forge/stamp/hammer (metal); make by beating/striking, coin
    II
    helmet; (made of raw skin L+S)

    Latin-English dictionary > cūdō

  • 3 cudo

    [st1]1 [-] cūdo, ĕre, cūdi, cūsum: - tr. - [abcl][b]a - battre, frapper, battre (au fléau). - [abcl]b - fabriquer au marteau, forger.[/b]    - haec in me cudetur faba, Ter.: [cette fève sera battue sur mos dos] = on s'en prendra à moi (c'est sur moi que cela retombera).
    * * *
    [st1]1 [-] cūdo, ĕre, cūdi, cūsum: - tr. - [abcl][b]a - battre, frapper, battre (au fléau). - [abcl]b - fabriquer au marteau, forger.[/b]    - haec in me cudetur faba, Ter.: [cette fève sera battue sur mos dos] = on s'en prendra à moi (c'est sur moi que cela retombera).
    * * *
        Cudo, cudis, cudi, cusum, cudere. Colum. Battre, Frapper.
    \
        Cudere nummos vel argentum. Plaut. Terent. Forger de l'argent.
    \
        In me haec cudetur faba. Terent. Ce mal recherra sur moy.

    Dictionarium latinogallicum > cudo

  • 4 cudo

    I cūdo, ōnis m. II cūdo, (cūdī, cūsum), ēre
    1) бить, колотить, толочь, молотить ( spicas Col)
    istaec in me cudetur faba погов. Terэтот боб будут толочь на мне (т. е. это дело придётся расхлёбывать мне)
    2) обрабатывать металлы, ковать (argentum Ter; anulum Q); чеканить ( nummos Pl)
    alicui tenĕbras c. Pl — пускать туман кому-л. в глаза, т. е. морочить кого-л

    Латинско-русский словарь > cudo

  • 5 cudo

    1. cūdo, ere (vgl. ahd. houwan, angels. hēawan, nhd. hauen), I) schlagen, klopfen, stampfen, Lucr. 1, 1044; 4, 185: spicas fustibus, Col. 2, 20, 4: fabam, Donat. Ter. eun. 2, 3, 89: Partiz. subst., cudentēs, ium, m., die Klopfenden, Col. 2, 10, 14. – Sprichw., istaec in me cudetur faba, das werde ich ausbaden müssen, Ter. eun. 381. – II) prägn., (ein Metall) schlagend bereiten, schlagen, verfertigen, prägen, plumbeos nummos, Plaut. most. 892: alcis nummos aereos, aureos et argenteos, Treb. Poll. XXX tyr. 31, 3: argentum, Ter. heaut. 740: monetam, Treb. Poll. XXX tyr. 26, 2: anulum, Quint. 9, 2, 61: absol., qui cudebat (schmiedete) tunc temporis, Vulg. Isai. 41, 7. – Perf. cūdī, nach Charis. exc. art. gramm. 565, 16 u. Phocas (V) 433, 24, cūsī, nach Diom. 369, 3. Für cudi spricht auch das Perf. excudit, Verg. Aen. 1, 174. – Das Supin. cūsum u. Partiz. cūsus anzunehmen nach incusus bei Verg. georg. 1, 275 u. Pers. 2, 52.
    ————————
    2. cūdo, ōnis, m. (vewandt mit κεύθω), ein Helm aus Fellen, Sil. 8, 495; 16, 59.

    Ausführliches Lateinisch-deutsches Handwörterbuch > cudo

  • 6 cudo

    1.
    cūdo, ĕre, v. a., to strike, beat, pound, knock (rare and only ante-class., and in postAug. prose).
    I.
    Prop.:

    aurum pilis,

    Plin. 33, 4, 21, § 69 (v. Sillig N. cr.):

    semina,

    to beat out, thresh, Col. 2, 10, 14; Lucr. 1, 1044; 4, 187.—Prov.:

    istaec in me cudetur faba,

    i. e. I must smart for that, Ter. Eun. 2, 3, 90 Don.—
    II.
    Transf. (of metals), to prepare by beating or hammering, to forge; of money, to stamp, coin:

    plumbeos nummos,

    Plaut. Most. 4, 2, 11:

    argentum,

    Ter. Heaut. 4, 4, 18:

    anulum,

    to make, Quint. 9, 2, 61.—
    * B.
    Trop.:

    quas tu mihi tenebras cudis?

    forge, prepare, Plaut. Ep. 3, 4, 40.
    2.
    cūdo, ōnis, m., a helmet made of raw skin; abl. cudone, Sil. 8, 495; 16, 59; cf.: cudon, perikephalaias eidos, Gloss. Philox.

    Lewis & Short latin dictionary > cudo

  • 7 cudo [1]

    1. cūdo, ere (vgl. ahd. houwan, angels. hēawan, nhd. hauen), I) schlagen, klopfen, stampfen, Lucr. 1, 1044; 4, 185: spicas fustibus, Col. 2, 20, 4: fabam, Donat. Ter. eun. 2, 3, 89: Partiz. subst., cudentēs, ium, m., die Klopfenden, Col. 2, 10, 14. – Sprichw., istaec in me cudetur faba, das werde ich ausbaden müssen, Ter. eun. 381. – II) prägn., (ein Metall) schlagend bereiten, schlagen, verfertigen, prägen, plumbeos nummos, Plaut. most. 892: alcis nummos aereos, aureos et argenteos, Treb. Poll. XXX tyr. 31, 3: argentum, Ter. heaut. 740: monetam, Treb. Poll. XXX tyr. 26, 2: anulum, Quint. 9, 2, 61: absol., qui cudebat (schmiedete) tunc temporis, Vulg. Isai. 41, 7. – / Perf. cūdī, nach Charis. exc. art. gramm. 565, 16 u. Phocas (V) 433, 24, cūsī, nach Diom. 369, 3. Für cudi spricht auch das Perf. excudit, Verg. Aen. 1, 174. – Das Supin. cūsum u. Partiz. cūsus anzunehmen nach incusus bei Verg. georg. 1, 275 u. Pers. 2, 52.

    lateinisch-deutsches > cudo [1]

  • 8 cudo [2]

    2. cūdo, ōnis, m. (vewandt mit κεύθω), ein Helm aus Fellen, Sil. 8, 495; 16, 59.

    lateinisch-deutsches > cudo [2]

  • 9 cudo

    , (cudi), (cusum), cudere 3
      ковать, чеканить, обрабатывать металлы; бить, колотить, толочь, молотить

    Dictionary Latin-Russian new > cudo

  • 10 ex-cūdō

        ex-cūdō dī, sus, ere,    to strike out, hammer out: silici scintillam, V. — To hatch out: pullos ex ovis. — To forge, mould: spirantia aera, V.: gladios, Iu.—To prepare, make: ceras, V.—Fig., to compose: alqd: librum, Ta.

    Latin-English dictionary > ex-cūdō

  • 11 (in-cūdō)

       (in-cūdō) —, sus, ere,     to forge with the hammer.—Only P. perf.: lapis, an indented stone (of a handmill), V.

    Latin-English dictionary > (in-cūdō)

  • 12 prō-cūdō

        prō-cūdō dī, sus, ere,    to fashion by hammering, forge: ensīs, H.: vomeris obtusi dentem, V. —Fig.: procudenda lingua est, to be fashioned.

    Latin-English dictionary > prō-cūdō

  • 13 accudo

    ac-cūdo (ad-cūdo), cūdī, cūsum, ere, hinzuschlagen, -prägen; dah. scherzh. übtr., tres minas accudere etiam possum, ut triginta sient, dazuschlagen (= herausbringen beim Verkauf), Plaut. merc. 432.

    lateinisch-deutsches > accudo

  • 14 incus

    incūs, ūdis, f. [in + cudo] enclume.    - Cic. Nat. 1, 54 ; Virg. G. 2, 540.    - uno opere eandem incudem tundere, Cic. de Or. 2, 162: dans une tâche invariable frapper la même enclume, s'occuper de la même chose (rebattre cent fois la même chose).    - incudi reddere versus, Hor. P. 441: remettre les vers sur l'enclume, sur le métier (retoucher des vers).    - juvenes in ipsa studiorum incude positi, Tac. D. 20: les jeunes gens encore en voie de se façonner par l'étude.
    * * *
    incūs, ūdis, f. [in + cudo] enclume.    - Cic. Nat. 1, 54 ; Virg. G. 2, 540.    - uno opere eandem incudem tundere, Cic. de Or. 2, 162: dans une tâche invariable frapper la même enclume, s'occuper de la même chose (rebattre cent fois la même chose).    - incudi reddere versus, Hor. P. 441: remettre les vers sur l'enclume, sur le métier (retoucher des vers).    - juvenes in ipsa studiorum incude positi, Tac. D. 20: les jeunes gens encore en voie de se façonner par l'étude.
    * * *
        Incus, incudis, pen. prod. f. g. Plin. Une enclume.
    \
        Incudi reddere versus, per translationem. Horat. Les corriger.

    Dictionarium latinogallicum > incus

  • 15 subscus

    subscūs, ūdis, f. [sub-cudo] Vitr. Arn. queue d'aronde (sorte de crampon).
    * * *
    subscūs, ūdis, f. [sub-cudo] Vitr. Arn. queue d'aronde (sorte de crampon).
    * * *
        Subscus, subscudis, pen. prod. f. g. Vitru. C'est ce que les menuisiers appellent queue d'aronde, ou mortaise et tenon faict en queue d'arondelle. Aucuns dient que c'est aussi une tringle.

    Dictionarium latinogallicum > subscus

  • 16 accudo

    ac-cūdo (ad-cūdo), cūdī, cūsum, ere, hinzuschlagen, -prägen; dah. scherzh. übtr., tres minas accudere etiam possum, ut triginta sient, dazuschlagen (= herausbringen beim Verkauf), Plaut. merc. 432.

    Ausführliches Lateinisch-deutsches Handwörterbuch > accudo

  • 17 accudo

    ac-cūdo, ĕre, 3, v. a., lit. to strike or stamp upon, to coin (of gold; cf. cudo); hence, metaph., to coin further, to add to a sum of money:

    tris minas accudere etiam possum, et triginta sient,

    Plaut. Merc. 2, 3, 96.

    Lewis & Short latin dictionary > accudo

  • 18 accudo

    ac-cūdo, —, —, ere
    чеканить добавочно, шутл. выколачивать ( tres minas Pl)

    Латинско-русский словарь > accudo

  • 19 cusio

    cūsio, ōnis f. [ cudo II \]

    Латинско-русский словарь > cusio

  • 20 cusor

    cūsor, ōris m. [ cudo II \]
    монетчик, чеканщик CJ

    Латинско-русский словарь > cusor

См. также в других словарях:

  • čudo — čȕdo [b] (I)[/b] sr <N mn a/čudèsa, G čȗdā/čudésā> DEFINICIJA 1. bibl. pojava ili čin u kojem se vidi djelo Boga mimo prirodnih zakona 2. nešto što se događa mimo očekivanja, predviđenog toka ili prirodnih zakona 3. razg. neobrazložen… …   Hrvatski jezični portal

  • cudo — {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. n I, Mc. cudzie; lm D. cudodów, zwykle w lp {{/stl 8}}{{stl 7}} z podziwem, rzadziej ironicznie o czymś albo kimś zachwycająco pięknym, wspaniałym, nadzwyczajnym : {{/stl 7}}{{stl 10}}Mówię ci, dziewczyna cudo. To cudo, a… …   Langenscheidt Polski wyjaśnień

  • čudo — čȕdo [b] (II)[/b] pril. DEFINICIJA razg. vrlo mnogo [čudo ljudi] ETIMOLOGIJA vidi čudo [b] (I)[/b] …   Hrvatski jezični portal

  • Cudo — (röm. Ant.), militärische Kopfbedeckung, aus Thierhäuten, Pelz, Filz u. dgl. verfertigt …   Pierer's Universal-Lexikon

  • CUDO — Graece πῖλος, utrumque significat, et galerum seu pileum, et pedule: quemadmodum et Cucullus, quod ex Graeco κόκκυς i. e. galea vel gaierus, ortum videtur, Nomen ei a cudendo, i. e. feriendo et fundendo; udo tamen pro cudone, de pedulibus dictum …   Hofmann J. Lexicon universale

  • cudo — s. m. Nome vulgar na África Ocidental do antílope (Strepsiceros kudu) a que também dão o nome de condoma e ungiri …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • cudô — s. m. [Botânica] Planta medicinal da antiga Índia Portuguesa …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • čúdo — a stil. ésa s (ū, ẹ̑) 1. nenavaden, izreden dogodek ali naključje: tedaj se je zgodilo čudo, da so se oblaki razmaknili; želim si to čudo, da bi začel delati; o njem pripovedujejo razna čuda / ekspr. pravo čudo bo, če bo kaj ujel / ekspr., v… …   Slovar slovenskega knjižnega jezika

  • cudo — n III, Ms. cudzie; lm D. cudodów częściej w lp «o osobie, rzeczy, zjawisku niepospolicie pięknym, nadzwyczajnym (niekiedy żartobliwie)» Suknia prawdziwe cudo. Ta dziewczyna to cudo. Pokaż to swoje cudo! …   Słownik języka polskiego

  • čudo... — 1 prvi del zloženk nanašajoč se na čudo s: čudodelen, čudotvoren 2 prvi del zloženk, kakor čudokrasen, čudolep ipd., gl. čudo prisl …   Slovar slovenskega knjižnega jezika

  • cudo — Coś pięknego, atrakcyjnego, niezwykłego, lub godnego podziwu Eng. Anything beautiful, attractive, extraordinary, admirable …   Słownik Polskiego slangu

Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»