-
101 palier principal
Dictionnaire polytechnique Français-Russe > palier principal
-
102 plan principal
главная плоскость, плоскость главного сечения -
103 point principal
опт. главная точка -
104 programme principal
вчт. главная программаDictionnaire polytechnique Français-Russe > programme principal
-
105 temps principal d'usinage
производительное время, время полезной работыDictionnaire polytechnique Français-Russe > temps principal d'usinage
-
106 accord principal
-
107 appel principal
основная [первоначальная] апелляция -
108 auteur principal de l'infraction
Dictionnaire de droit français-russe > auteur principal de l'infraction
-
109 bien principal
-
110 brevet principal
-
111 breveté principal
-
112 but principal de l'invention
Dictionnaire de droit français-russe > but principal de l'invention
-
113 certificat d'auteur principal
Dictionnaire de droit français-russe > certificat d'auteur principal
-
114 comptable principal
главный [старший] бухгалтер -
115 congé principal
основной отпуск; основная часть отпуска -
116 créancier principal
-
117 débiteur principal
должник по основному обязательству (напр. при договоре поручительства) -
118 décision rendue à titre principal
Dictionnaire de droit français-russe > décision rendue à titre principal
-
119 demandeur principal
-
120 dol principal
См. также в других словарях:
principal — principal, ale, aux [ prɛ̃sipal, o ] adj. et n. • 1119; « princier » 1080; lat. principalis « principal, du prince », de princeps I ♦ Adj. 1 ♦ Qui est le plus important, le premier parmi plusieurs. ⇒ 1. capital, essentiel, fondamental, primordial … Encyclopédie Universelle
principal — prin·ci·pal 1 / prin sə pəl/ adj 1: being the main or most important, consequential, or influential their principal place of business the principal obligor 2: of, relating to, or constituting principal or a principal the principal amount of the… … Law dictionary
principal — principal, ale 1. (prin si pal, pa l ) adj. 1° Qui est le plus considérable, en parlant de personnes. Les principaux magistrats. • Quand on bâtit une maison, quoique les maçons, les charpentiers, les plombiers, les menuisiers travaillent bien … Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré
principal — Principal, Estre le Principal et plus excellent, Primas partes in re aliqua agere, Principatum tenere. Pansa a esté nostre principal aide et secours, Principem habuimus Pansam. Laquelle chose est la principale et la meilleure, et la plus forte,… … Thresor de la langue françoyse
Principal — may refer to: Education The head of an educational institution: *Principal (school), head of a primary or secondary school *Principal (university), chief executive of a university **Dean (education), a person with significant authority **Provost… … Wikipedia
principal — PRINCIPÁL, Ă, principali, e, adj. Care are o importanţă deosebită sau cea mai mare importanţă; de căpetenie, de frunte. ♢ (gram.) Propoziţie principală (şi substantivat, f.) = propoziţie independentă dintr o frază, de care depind propoziţiile… … Dicționar Român
Principal — Prin ci*pal, a. [F., from L. principalis. See {Prince}.] 1. Highest in rank, authority, character, importance, or degree; most considerable or important; chief; main; as, the principal officers of a Government; the principal men of a state; the… … The Collaborative International Dictionary of English
principal — (Del lat. principālis). 1. adj. Dicho de una persona o de una cosa: Que tiene el primer lugar en estimación o importancia y se antepone y prefiere a otras. 2. Dicho de una persona: Que es la primera en un negocio o en cuya cabeza está. 3.… … Diccionario de la lengua española
principal — principal, principle The spellings are occasionally confused even by the wariest users of English, the usual mistake being to use principle for the adjective principal. Principal is an adjective and noun and essentially means ‘chief’ (my… … Modern English usage
principal — [prin′sə pəl] adj. [OFr < L principalis < princeps: see PRINCE] 1. first in rank, authority, importance, degree, etc. 2. that is or has to do with PRINCIPAL (n. 3) n. 1. a principal person or thing; specif., a) a ch … English World dictionary
Principal — Prin ci*pal, n. 1. A leader, chief, or head; one who takes the lead; one who acts independently, or who has controlling authority or influence; as, the principal of a faction, a school, a firm, etc.; distinguished from a {subordinate}, {abettor} … The Collaborative International Dictionary of English