-
1 göttlich
göttlich, divinus (eig. u. uneig.). – aureus. aureolus (golden, uneig. = herrlich, z.B. libellus, oratiuncula, fabula). – g. Ehrenbezeigungen, divini oder dis aequi honores: durch g. Eingebung, Schickung, divinĭtus. – jmd. g. verehren, deorum ritu od. numinum vice alqm colere (wie die Götter verehren); alqm pro deo colere oder divino honore colere. alci divinos honores habere (jmdm. göttliche Ehre erweisen): sich g. freuen, immortaliter gaudere. – das Göttliche, divinum illud; divina natura (das göttliche Wesen). – Göttlichkeit, divinitas. – natura divina (göttliche Natur). – vis divina (göttliche Kraft). – immortalitas (Unsterblichkeit).
-
2 Gottheit
Gottheit, deus (Gott). – numen divinum (göttliche Macht etc., s. Gott). – divinitas. natura divina (die Göttlichkeit, das göttliche Wesen). – die G. zugeben, deum od. deos esse concedere: die G. leugnen, deum od. deos esse negare.
-
3 Ausfluß
Ausfluß, I) das Ausfließen: profluvium (das Hervorfließen). – II) der Ort, wo etw. herausfließt: emissarium (Ablaß eines Teiches, Sees). – exitus (Austritt, eines Flusses, Sees). – os. ostium. caput (Mündung eines Flusses, der sich in das Meer ergießt). – III) das, was ausfließt; z. B. der Mond hat viele Ausflüsse, multa a luna manant et fluunt: die menschlichen Seelen sind nichts anderes als Ausflüsse der allgemeinen Weltseele, ex universa mente divina delibatos animos habemus: unsere Seelen sind Ausflüsse der Gottheiten, a natura deorum haustos animos et delibatos habemus: das Gesetz ist ein Au. der Gottheit, lex est a numine dei (deorum) tracta ratio.
См. также в других словарях:
Gracia divina — En teología cristiana se entiende por gracia divina o gracia santificante un favor o don gratuito concedido por Dios para ayudar al hombre a cumplir los mandamientos, salvarse o ser santo, como también se entiende el acto de amor unilateral e… … Wikipedia Español
Infierno (Divina Comedia) — Para el reino de utratumba, véase Infierno. La primera página de La Divina Comedia. El Infierno (en italiano Inferno) es la primera de las tres cánticas de La Divina Comedia del poeta florentino Dante Alighieri. Los sucesivos cantos son el… … Wikipedia Español
divinitate — DIVINITÁTE, divinităţi, s.f. 1. Fiinţă imaginară cu însuşiri supranaturale, socotită drept cârmuitoare a lumii; Dumnezeu, zeu. 2. Esenţă divină; dumnezeire. – Din fr. divinité, lat. divinitas, atis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX… … Dicționar Român
nestorian — NESTORIÁN, Ă, nestoriéni, e, adj., s.m. 1. adj. Care aparţine nestorienilor (2). 2. s.m. Membru al unei secte religioase care susţinea că trebuie să se distingă în Isus Christos două persoane, aşa cum se disting două naturi (umană şi divină);… … Dicționar Român
monofizitism — MONOFIZITÍSM s.n. Doctrină creştină care susţine uniunea divină şi umană a lui Cristos într o singură natură. – Monofizit + suf. ism. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 monofizitísm s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
teandrie — teandríe s. f. (sil. te an ), art. teandría, g. d. teandríi, art. teandríei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic TEANDRÍE s.f. (Rel.) Natură divină şi umană a lui Cristos în concepţia creştină. [pron. te an . / < it.… … Dicționar Român
teandrism — TEANDRÍSM s.n. (Liv.) Doctrină religioasă care susţine natura divină şi umană a lui Cristos. [cf. it. teandrismo]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN TEANDRÍSM s. n. doctrină religioasă care susţine natura divină şi umană a lui… … Dicționar Român
Late medieval philosophy, 1350–1500 — Zénon Kaluza INTRODUCTION No fact in philosophical or other history underlies the commonlymade division of fourteenth century philosophy around the year 1350, except perhaps the Black Death of 1348–9, which overcame the Oxford masters and… … History of philosophy
Theodor Christoph Lilienthal — (* 8. Oktober 1717 in Königsberg; † 7. März 1781 ebenda) war ein deutscher lutherischer Theologe. Inhaltsverzeichnis 1 Leben 2 Rezeption nach Erbkam/Döring 3 W … Deutsch Wikipedia
divinità — s.f. [dal lat. divinĭtas atis ]. 1. (relig.) [essenza, natura divina: negare la d., credere nella d. di Gesù Cristo ] ▶◀ deità. ◀▶ ‖ umanità. 2. (fig., non com.) [l essere superiore alla norma] ▶◀ eccellenza, perfezione. ◀▶ imperfezione. 3 … Enciclopedia Italiana
divinità — s. f. 1. natura divina, essenza divina, deità CONTR. umanità 2. Dio 3. essere divino, divo (lett.), nume CONTR. essere mortale 4. (fig., raro) … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
