-
1 cuisine
nf.1. oshxona, o‘choq boshi; cuisine roulante ko‘chma oshxona; batterie de cuisine oshxona anjomlari, idish-tovoq2. pazandalik, pazandalik san'ati; taomlar yig‘indisi; bonne cuisine yaxshi taomlar; faire la cuisine ovqat pishirmoq3. fam. ovqat tayyorlash, ro‘zg‘or ishlari; la cuisine politique siyosiy ig‘vo, fisq-fujur. -
2 cuisiné
I vi. tayyorlamoq, hozirlamoq, pishirmoq, pishiriq bilan shug‘ullanmoq, ovqat pishirmoqII vt.1. pishirmoq, tayyor qilmoq, pishiriq qilmoq; cuisiné un ragoût ragu pishirmoq2. fam. naridan-beri, yumaloqyassi, eplab-seplab ovqat tayyorlamoq, biron narsani tayyorlamoq3. fam. qiynab, azob berib so‘roq qilmoq, tirnoq ostidan kir qidirmoq. -
3 batterie
nf.1. batareya (harbiylarda); batterie antiaérienne zenit batareyasi; mettre en batterie oldingi marraga tashlamoq (harbiy sohada); dresser ses batteries chora ko‘rmoq; démasquer les batteries de l'adversaires dushmanning niyatlarini fosh qilmoq2. mus. orkestrdagi urib chalinadigan musiqa asboblari guruhi3. to‘plam, komplekt, asboblar; batterie de cuisine idish-tovoqlar. -
4 déchet
nm.1. chiqit, tashlandiq, qoldiq, axlat, suprindi, chiqindi, qolganqutgan, techn. yo‘qotish, metallni qayta ishlashda chiqqan kuygindi; déchets de cuisine oshxona chiqindilari; déchets de laine jun chiqiti, axlati; déchets de fer temir qasnoqlari; les déchets de la société jamiyatdagi razil kishilar2. nuqson, yaroqsizlik, yaroqsiz mahsulot, kamchilik, illat3. zarar, shikast, ziyon, kamayish, pasayish, oqib, to‘kilib chiqib ketishi, ozayish, ozayish, kamomad, sekinlashish. -
5 épicé
-éeadj.1. o‘ tkir; xushta'm, xushbo‘y; mazasi, ta'mi o‘ tkir; une cuisine trop épicée o‘ tkir ovqatlar (tuzi, achchig‘i baland)2. o‘tkir, achchiq, kinoyali; istehzoli, kishiga qattiq botadigan. -
6 la
arg.déf.f. la pendule de la cuisine oshxonaning osma soati.pron.pers.f. je te la prête si tu me la rends agar sen menga uni qaytarib bersang, men senga uni berib turaman.nm.inv.mus. lya; donner le la avec un diapason lyani keng ovozda bering. -
7 mortier
nm. hovoncha; mortier de pharmacien, de cuisine dorixona, oshxona hovonchasi.nm. minomyot.nm. ohakli qorishma, loy. -
8 pièce
n.1. dona; un maillot de bains deux-pièces cho‘milish kiyimi; une pièce de bétail bir bosh qoramol2. bir to‘p, to‘p, toy; une pièce de soie bir toy shoyi3. bo‘lak, parcha, qism; pièce de terre bir bo‘lak ekin ekiladigan yer maydoni; pièce d'eau suv havzasi (katta yoki kichik hovuz); pièce de vin bir bochka vino; pièce montée figurali tort4. pièce (d'artillerie) to‘p, zambarak5. hujjat, qog‘oz; pièces d'identité shaxsni bildiruvchi hujjatlar; pièce à conviction ashyoviy dalil6. qism, detal; les pièces d'une machine mashinaning qismlari; pièces de rechange butlovchi qismlar; pièces détachées zapas qism7. yamoq; mettre une pièce à un vêtement ustboshga yamoq solmoq; loc. être fait d'une seule pièce yaxlit bo‘lakdan qilingan bo‘lmoq; tout d'une pièce butun, yaxlit bo‘ lakdan; être tout d'une pièce dangal, to‘g‘ri bo‘lmoq; fait de pièces et de morceaux olabayroq; créer, forger inventer de toutes pièces butunlay o‘ylab topilgan, o‘zidan chiqqan; loc. faire pièce à qqn. birovga hazil qilmoq.nf.archit. xona; un appartement de quatre pièces to‘rt xonali kvartira; ellipt. un deux-pièces cuisine oshxonali, ikki xonali kvartira, xonadon.nf. tanga, chaqa; des pièces d'or tillo tangalar; une pièce de cinq francs besh frankli tanga; fam. donner la pièce à qqn. birovga choychaqa bermoq.nf.1. pyesa (adabiy yoki musiqa asari); une pièce de vers she'riy pyesa; une pièce instrumentale cholg‘u asboblari uchun yozilgan pyesa2. pyesa (sahna asari); pièce en cinq actes besh ko‘rinishli pyesa; cette jeune troupe monte une pièce de Molière bu yosh truppa Molyerning pyesasini sahnalashtiryapti. -
9 pimenter
vt.1. qalampir qo‘shmoq, solmoq, surtmoq; une cuisine très pimentée juda ham ko‘p qalampir qo‘shadigan, ishlatadigan oshxona2. o‘ziga jalb qiluvchi, jozibali, yoqimli, dilkash qilmoq. -
10 plat
-plateadj.1. tekis, yassi, yalpoq; pays plat tekis yurt; poitrine plate yassi ko‘krak2. yuza, sayoz, yapaloq; assiette plate yapaloq, sayoz idish; loc.adv. à plat ventre yuz tuban, muk, mukka tushib; être à plat ventre devant qqn. birovning oldida ikki bukilib turmoq3. yupqa, past; avoir la bourse plate hamyoni quppa-quruq, bo‘sh bo‘lmoq; talons plats past tovonlar; à plat yotqizib, keng tomoni bilan, yoni bilan; mettre, remettre à plat ko‘ndalangiga qo‘ymoq (masalani); pneu à plat dami chiqqan balon; fam. être à plat holdan toygan bo‘lmoq, shalpayib qolmoq; tomber à plat chippakka chiqmoq, muvaffaqiyatsizlikka uchramoq4. rimes plates juft qofiyalar5. siyqa, bo‘lmag‘ur, bema'ni; xunuk; style plat siyqa uslub6. xushomadgo‘y, laganbardor; de plates excuses pastkashona kechirim7. l'eau plate gazsiz, gazlanmagan suv.nm.1. biror narsaning yassi, tekis tomoni; le plat de la main qo‘lning kafti; faire du vélo sur le plat tekis yo‘l velosipedi bilan shug‘ullanmoq2. qorni bilan suvga tushish; faire un plat qorni bilan suvga tushmoq3. fam. faire du plat à qqn. xushomad qilmoq, pinjiga kirmoq, surkalmoq; faire du plat à une femme4. kitobning muqovasi.nm.1. patnis, lagan, katta chuqur tarelka; des plats en porcelaines chini laganchalar; des oeufs au plat, sur le plat sarig‘ i va oqini aralashtirmasdan pishirilgan tuxum; loc. mettre les pieds dans le plat gapga ot solib yubormoq; mettre les petits plats dans les grands boplab siylamoq2. ovqat, taom; plats régionaux mahalliy taomlar; plat garni sabzavot bilan tuzalgan go‘shtli yoki baliqli taom; plat du jour restoranda har kuni o‘zgarib turadigan ovqat; plat de résistance asosiy taom; plat cuisiné hafsala bilan pishirilgan ovqat; fam. faire tout un plat de qqch. arzimagan narsadan mojaro o‘ylab chiqarmoq. -
11 précepte
nm.1. ko‘rsatma, yo‘l-yo‘riq, maslahat, vasiyat, nasihat, o‘git; qoida, aqida; les préceptes de la morale odob qoidalari; il suit les préceptes de son maître u ustozining o‘gitlariga amal qiladi2. tavsiya, maslahat; les préceptes de bonne cuisine yaxshi oshxonaning tavsiyalari. -
12 préparer
I vt.1. tayyorlamoq; tartibga keltirmoq, solmoq; je vais préparer votre chambre men xonangizni tayyorlab qo‘yaman; préparer la table dasturxon tuzamoq; préparer la voie, le terrain yo‘lni, maydonni tuzatmoq; elle prépare le repas u ovqat pishiryapti2. tayyorlamoq, hozirlamoq, tashkillashtirmoq; il a préparé soigneusement son départ u o‘z safarini puxta tayyorladi; un coup préparé de longue main oldindan tayyorlangan zarba; le professeur a préparé son cours o‘qituvchi leksiyasini tayyorladi; préparer un examen imtihonga tayyorlanmoq; préparer une grande école oliy maktabga tayyorgarlik ko‘rmoq3. tayyorlab qo‘ymoq; préparer l'avenir kelajakni tayyorlab qo‘ymoq; préparer qqch. à qqn. biror kishiga biror narsani tayyorlab qo‘ymoq; on lui a préparé une surprise unga kutilmagan yangilik tayyorlab qo‘yishdi4. tayyorlamoq, tayyorlab, ko‘niktirib qo‘ymoqII se préparer vpr.1. tayyorlanmoq, shaylanmoq; tayyorgarlik, hozirlik ko‘rmoq; se préparer au combat, à combattre jangga, jang qilishga tayyorlanmoq2. tayyorlanmoq; la cuisine où se prépare le repas ovqat tayyorlanadigan oshxona3. yaqinlashmoq, muqarrar bo‘lib qolmoq; je crois qu'un orage se prépare menimcha momaqaldiroq yaqinlashyapti; impers. il se prépare quelque chose de grave muhim bir narsa tayyorlanyapti. -
13 provençal
-ale, auxI adj. Provansga oid, Provans; la cuisine provençale provans taomlariII n.1. provansallik2. nm. provans tili; loc.adv. à la provençale provansalcha; tomates à la provençale provansalcha tomat. -
14 recette
nf.1. tushum, kirim, foyda, daromad; la recette jounalière d'un théâtre teatrning bir kunlik tushumi; toucher un pourcentage sur la recette daromaddan ulush olmoq; loc. faire recette katta muvaffaqiyatga erishmoq; un film qui fait recette katta muvaffaqiyatga erishayotgan film; les recettes couvrent les dépenses foyda xarajatni qoplaydi2. kirim kassasi; la recette des contributions directes soliq to‘lovlari kassasi.nf.1. retsept, tayyorlash usuli; donner la recette d'un gâteau pirog retseptini bermoq; un livre de recette (de cuisine) retseptlar kitobi2. usul, yo‘l, andoza, qolip; une recette infaillible pour réussir erishish uchun aniq yo‘l. -
15 règle
nf. chizg‘ich, jazval, lineyka; règle à calcul logarifmik lineyka.nf.1. qonun, qoida, odat, tartib; un ensemble de règle qonunqoidalar majmui; adopter une règle de conduite yurish-turish tartibini o‘rnatmoq; se faire une règle de o‘ziga odat qilib olmoq; loc. la règle, les règles de jeu tartib-qoida; établir, prescrir une règle tartib-qoida o‘rnatmoq; observer la règle tartib-qoidaga amal qilmoq; loc. selon les règles, dans les règles, dans les règles de l'art qonun-qoidasi bo‘yicha, asosida, san'ati bo‘yicha; plat cuisiné dans les règles de l'art ovqat tayyorlash san'ati qonun-qoidalari asosida tayyorlangan ovqat; en règle générale umuman; c'est la règle bu qonun, odatda shunday bo‘lishi kerak; de règle qoida, odat bo‘yicha; il est de règle qu'on fasse cela odat bo‘yicha shunday qilinadi; loc.adj. en règle qonun-qoidasiga, odatiga amal qilingan; une bataille en règle urush qonun-qoidasiga amal qilingan holda olib borilayotgan jang; avoir ses papiers en règle hujjatlari joyida bo‘lmoq; être, se mettre en règle avec hamma tartib-qoidalarga amal qilmoq2. math. amal3. pl. oy ko‘rish, hayz. -
16 relever
I vt.1. ko‘tarmoq, o‘rnidan turgizmoq, turgizmoq; turishga yordamlashmoq, tiklamoq; un passant relève l'enfant qui est tombé sur le trottoir yo‘lovchi tratuarda yiqilib tushgan bolani turgizib qo‘ydi; le maçon a relevé le mur qui s'effondrait g‘isht teruvchi qulab tushgan devorni tikladi2. tiklamoq, ko‘ tarmoq, yuksaltirmoq; il nous faut relever le pays, l'économie mamlakatni, iqtisodni yuksaltirishimiz kerak; relever le moral de qqn. birovning kayfiyatini, ruhini ko‘ tarmoq3. yig‘moq, yig‘ib olmoq; professeur qui relève les cahiers daftarlarni yig‘ib olayotgan o‘qituvchi; loc. relever le défi chaqiriqni qabul qilmoq4. ko‘ tarmoq; relever la tête boshini ko‘tarmoq; relever son col, ses jupes yoqasini, ko‘ylagini ko‘tarmoq; manches relevées shimarilgan yenglar; virage relevé bir tomoni ko‘ tarilgan burilish5. ko‘ tarmoq, oshirmoq, yuqoriroq darajaga yetkazmoq; relever le niveau de vie, les salaires hayot darajasini ko‘ tarmoq, ish haqini oshirmoq; plaisanterie, film d'un niveau pas très relevé saviyasi past hazil, film6. litt. yuksaklarga ko‘ tarmoq, yuksaltirmoq; cet exploit le relève à ses propres yeux bu jasorat uni o‘z ko‘zi oldida yuksaltiradi7. mazasini, ta'mini oshirmoq; maza, ta'm bermoq; relever une sauce sousni achchiq qilmoq; un plat relevé ziravorlar qo‘shilgan ovqat8. litt. qochirim, piching, bo‘rttirish bilan boyitmoq; relever un récit de (par des) détails piquants hikoyani pichingli tafsilotlar bilan boyitmoq9. qayd qilmoq, belgilamoq; relever des erreurs, des fautes dans un texte matnda xato va kamchiliklarni qayd qilmoq10. e' tibor bermoq, javob qaytarmoq; cette accusation ne mérite pas d'être relevée bu ayblash javob qaytarishga ham arzimaydi; je n'ai pas voulu relever l'allusion men shamaga e' tibor ham berishni xohlamadim11. yozib, belgilab, ko‘chirib olmoq; relever une adresse, une recette de cuisine adresni, ovqat retseptini yozib, ko‘chirib olmoq; relever un compteur hisoblagichdagi sonlarni ko‘chirib, yozib olmoq12. almashtirmoq; relever une sentinelle soqchini almashtirmoq13. relever qqn. de bo‘shatmoq, o‘zgartirmoq, o‘rniga boshqasini qo‘ymoq, almashtirmoq; relever qqn. de ses fonctions biror kishini o‘z vazifasidan bo‘shatmoqII vi.1. (de) tuzalmoq, turmoq, oyoqqa turmoq; relever de maladie kasaldan turmoq2. qaram, tobe bo‘lmoq, birovning izmida bo‘lmoq; les seigneurs relevaient directement du roi hukmdorlar to‘g‘ridan-to‘g‘ri qirolga qaram edilar3. bog‘liq bo‘lmoq; une affaire qui relève du tribunal correctionnel jinoyat sudiga bog‘liq ish4. sohasiga taalluqli bo‘lmoq; cette théorie relève de la pure fantaisie bu sof fantaziya sohasiga taalluqliIII se relever vpr.1. turmoq, o‘rnidan turmoq; aider qqn. à se relever biror kishiga o‘rnidan turishga yordam bermoq2. fig. oyoqqa turmoq, tiklanmoq, qaddini rostlamoq; pays qui se relève tiklanayotgan davlat; je ne m'en relèverai jamais men endi hech qachon tiklana olmasam kerak3. yuqoriga ko‘tarilmoq, ko‘tarilmoq; les coins de sa bouche se relèvent lablarining burchaklari yuqoriga ko‘tarildi. -
17 renommée
nf.1. litt. ovoza, duv-duv gap, mish-mish, dovruq; si l'on en croit la renommée agar duv-duv gapga ishonilsa2. mashhurlik, nom chiqarganlik, nom taratganlik, taniqlilik; un savant de renommée internationale dunyoga mashhur olim; la renommée dont jouit la cuisine française fransuz ta'omlarining dunyoga taniqliligi; prov. bonne renommée vaut mieux que ceinture dorée boylik topma – obro‘ top. -
18 saliver
vi. so‘lagini keltirmoq, og‘izning suvini keltirmoq; une odeur de cuisine qui fait saliver og‘izning suvini keltiradigan oshxonaning hidi. -
19 sel
nm.1. tuz; sel gemme toshtuz; sel marin dengiz tuzi; sel de table, sel fin mayda osh tuzi; sel de cuisine osh tuzi2. tub ma'no, mag‘iz, mohiyat; une plaisanterie pleine de sel ma'nili hazil. -
20 ustensile
nm. instrument, asbob; ustensiles de cuisine oshxona anjomlari; idish-tovoqlar.
См. также в других словарях:
cuisine — [ kɥizin ] n. f. • fin XIIe; lat. cocina, de coquina, de coquere « cuire » 1 ♦ Pièce dans laquelle on prépare et fait cuire des aliments pour les repas. « Une petite cuisine d une merveilleuse propreté : toute peinte, ripolinée; le fourneau à gaz … Encyclopédie Universelle
cuisiné — cuisine [ kɥizin ] n. f. • fin XIIe; lat. cocina, de coquina, de coquere « cuire » 1 ♦ Pièce dans laquelle on prépare et fait cuire des aliments pour les repas. « Une petite cuisine d une merveilleuse propreté : toute peinte, ripolinée; le… … Encyclopédie Universelle
Cuisine d'assemblage — Cuisine Cet article concerne la technique de préparation des aliments. Pour la pièce, voir cuisine (pièce) … Wikipédia en Français
Cuisine de composition — Cuisine Cet article concerne la technique de préparation des aliments. Pour la pièce, voir cuisine (pièce) … Wikipédia en Français
Cuisine de terminaison — Cuisine Cet article concerne la technique de préparation des aliments. Pour la pièce, voir cuisine (pièce) … Wikipédia en Français
Cuisine Française — ██████████ … Wikipédia en Français
Cuisine francaise — Cuisine française ██████████ … Wikipédia en Français
Cuisine Allemande — Saucisses, chou et pomme de terre La cuisine allemande est une cuisine riche en diversité. Au delà des stéréotypes concernant la consommation de bière, de porc, de choux et de pommes de terre, elle développe une cuisine inventive, aux ingrédients … Wikipédia en Français
Cuisine Britannique — La cuisine britannique est la cuisine typique du Royaume Uni et de certains pays du Commonwealth, et l ensemble de leurs traditions et pratiques culinaires. Historiquement, la cuisine britannique peut être résumée de la sorte : des plats… … Wikipédia en Français
Cuisine Juive — La cuisine juive a été grandement influencée par la cuisine des pays de la diaspora. Il existe plusieurs sortes de cuisine juive : la cuisine juive d Europe centrale ; la cuisine juive orientale ; la cuisine juive d Afrique du Nord … Wikipédia en Français
Cuisine Lyonnaise — La cuisine lyonnaise est une cuisine régionale française. Au XVIe siècle, Catherine de Médicis fait venir des cuisiniers florentins à sa cour pour accommoder les produits du terroir français. Cette révolution fait évoluer la qualité des… … Wikipédia en Français