-
1 праздношатающийся
-
2 бродячий
( об актёрах) ambulant, ambulante adj; ( о собаке) errant, errante adj* * *errant, vagabond; nomade ( кочующий); ambulant (о музыканте и т.п.)бродя́чая жизнь — vie errante, vie vagabonde
бродя́чая соба́ка — chien errant
* * *adj1) gener. ambulant, itinérant, voyageur, errant, flâneur, rôdeur, vagabond2) obs. vague -
3 гигантская акула
adj1) gener. pèlerin2) ichtyol. pèlerin (Cetorhinus maximus), requin flâneur (Cetorhinus maximus), requin pèlerin (Cetorhinus maximus), squale géant (Cetorhinus maximus), squale pèlerin (Cetorhinus maximus) -
4 ленивый
paresseux; fainéant; indolent ( вялый)лени́вый учени́к — cancre m
лени́вая похо́дка — démarche indolente
••лени́вые щи — soupe f aux choux
* * *adj1) gener. flâneur, inappliqué, fainéant, paresseux, rossard2) colloq. pénard, peinard, cossard, flemmard, rameur3) obs. vachard, cagnard4) simpl. palmé -
5 праздный
1) ( незанятый) inactif, oisif, désœuvréпра́здный о́браз жи́зни — mode de vie oisif ( или passif, inactif)
2) (ненужный, пустой) inutile, oiseux, vainпра́здное любопы́тство — curiosité oisive
пра́здные слова́ — paroles oiseuses
* * *adjgener. inoccupé, fainéant, inactif, flâneur, oiseux, désœuvré, oisif -
6 фланёр
-
7 шезлонг
м.transatlantique m, chaise f longueпля́жный шезло́нг — chaise longue de plage, transat [-zat] m
* * *ngener. chaise longue, transatlantique, flâneur, transat
См. также в других словарях:
flâneur — flâneur, euse [ flanɶr, øz ] n. et adj. • 1808; dial.XVIe; de flâner ♦ Personne qui flâne, ou qui aime à flâner. ⇒ badaud, musard , promeneur. « Le Flâneur des deux rives », ouvrage d Apollinaire. Adj. Qui aime à ne rien faire. ⇒ oisif. Je le… … Encyclopédie Universelle
flaneur — s.m. (Franţuzism) Persoană căreia îi place să hoinărească (pe străzi). [pron. nör, scris şi flanor. / < fr. flaneur]. Trimis de LauraGellner, 06.04.2005. Sursa: DN FLANEUR NöR/ s. m. (rar) cel căruia îi place să hoinărească (pe străzi).… … Dicționar Român
flâneur — flâneur, euse (flâ neur, neû z ) s. m. et f. Celui, celle qui flâne. • Bon pour moi, flâneur et désoeuvré, c est ma spécialité, CH. DE BERNARD la Chasse aux amants, § II. ÉTYMOLOGIE Flâner … Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré
flaneur — loafer, idler, 1854, from Fr. fláneur, from fláner to stroll, loaf, saunter, probably from a Scandinavian source (Cf. Norw. flana, flanta to gad about ) … Etymology dictionary
Flaneur — Fla neur , n. [F., fr. fl[^a]ner to stroll.] One who strolls about aimlessly; a lounger; a loafer. [1913 Webster] … The Collaborative International Dictionary of English
flâneur — [flä nër′] n. [Fr < flâner, to stroll < ON flana: see FLAUNT] a person who strolls about idly, as along the boulevards; idler … English World dictionary
Flâneur — The term flâneur comes from the French verb flâner , which means to stroll . A flâneur is thus a person who walks the city in order to experience it. Because of the term s usage and theorization by Charles Baudelaire and numerous thinkers in… … Wikipedia
Flaneur — Paul Gavarni: Le Flâneur, 1842. Der Flaneur (aus französisch: flaner = umherstreifen, umherschlendern) ist ein Mensch, der im Spazierengehen schaut, genießt und schweigt – er flaniert. Inhaltsverzeichnis 1 … Deutsch Wikipedia
Flâneur — Le Flâneur, Paul Gavarni, 1842. Charles Baudelaire a utilisé le mot flâneur pour caractériser l artiste dont l esprit est indépendant, passionné, impartial, « que la langue ne peut que maladroitement définir ». « Pour le parfait… … Wikipédia en Français
flâneur — EUSE, an., coureur ( euse), personne qui n est jamais chez elle, qui est toujours à courir flâneur d un côté de l autre // de ça de là // de tous côtés, qui vagabonde, qui perd son temps, (au lieu de faire son travail à la maison) ; paresseux,… … Dictionnaire Français-Savoyard
Flaneur — Fla|neur 〈[ nø:r] m. 1〉 jmd., der flaniert, müßig umherschlendert, bummelt [<frz. flaneur „Müßiggänger, Bummler“] * * * Fla|neur [fla nø:ɐ̯ ], der; s, e [frz. flâneur, zu: flâner, ↑ flanieren]: jmd., der irgendwo flaniert. * * * Fla|neur [fla… … Universal-Lexikon